Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), a cerut miercuri, 7 octombrie, guvernelor să accelereze măsurile de consolidare bugetară, pe fondul creșterii costurilor de împrumut. Avertismentul vizează în special economiile avansate puternic îndatorate, ale căror bugete sunt presate simultan de dobânzi mai mari, energie scumpă și necesitatea finanțării unor cheltuieli suplimentare.
Mesajul a fost transmis la Singapore, înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Grupului Băncii Mondiale, programate la Bangkok în perioada 12–18 octombrie. Întâlnirile vor reuni responsabili ai politicilor economice într-un moment în care presiunile asupra finanțelor publice se suprapun cu incertitudinile provocate de conflictele militare și de transformările tehnologice.
Datoria publică și dobânzile restrâng spațiul de manevră al guvernelor
Potrivit evaluării prezentate de Georgieva, datoria publică mondială se apropie de echivalentul întregii producții economice anuale a lumii. Pragul de 100% din produsul intern brut global reprezintă o perspectivă pentru următorii ani, nu un nivel deja depășit în toate economiile. Indicatorul privește datoria guvernelor și nu trebuie confundat cu totalul împrumuturilor statelor, companiilor și populației.
Creșterea randamentelor obligațiunilor de stat majorează costurile la care guvernele își finanțează deficitele și își refinanțează datoriile ajunse la scadență. Financial Times relatează că împrumuturile pe zece ani ale unor economii majore, între care Statele Unite, Germania și Japonia, au ajuns la costuri situate la maxime ale ultimelor decenii.
Georgieva solicită planuri credibile de reducere a deficitelor pe termen mediu, însoțite, acolo unde situația o cere, de măsuri bugetare imediate. Consolidarea fiscală urmărește diminuarea dezechilibrului dintre veniturile și cheltuielile publice, astfel încât finanțarea obligațiilor statului să nu depindă de acumularea continuă a unor datorii tot mai greu de susținut.
Avertismentul privește atât țările dezvoltate, cât și economiile cu venituri reduse. Potrivit Associated Press, șefa FMI a subliniat că dobânzile ridicate și obligațiile de plată apasă asupra ambelor categorii, chiar dacă resursele disponibile și capacitatea de a absorbi șocurile diferă considerabil.
Energia scumpă și investițiile în inteligență artificială complică răspunsul economic
Presiunile bugetare sunt amplificate de costul energiei. Evaluarea prezentată de Georgieva leagă persistența scumpirilor de perturbările aprovizionării cu petrol și gaze, într-un context marcat de conflictele din Orientul Mijlociu. Energia mai scumpă alimentează inflația, iar combaterea acesteia prin condiții monetare mai restrictive poate face finanțarea datoriei publice și mai costisitoare.
În paralel, expansiunea inteligenței artificiale aduce investiții și perspective de creștere, dar și vulnerabilități. Georgieva avertizează că beneficiile economice ale acestei tehnologii sunt distribuite inegal între țări. Amploarea investițiilor în infrastructura necesară dezvoltării inteligenței artificiale accentuează și importanța accesului sigur la energie.
Potrivit Associated Press, șefa FMI a atras atenția și asupra riscului ca rezultatele financiare ale companiilor tehnologice să nu confirme așteptările investitorilor. O asemenea discrepanță ar putea genera șocuri pe piețe, într-o perioadă în care guvernele au deja o capacitate bugetară limitată de intervenție.
Recomandările sale includ pregătirea profesională a lucrătorilor, sprijinirea antreprenoriatului, consolidarea securității energetice și adaptarea reglementărilor la dezvoltarea inteligenței artificiale. Aceste măsuri însoțesc apelul pentru gestionarea prudentă a împrumuturilor și a cheltuielilor publice, într-un context în care noile investiții trebuie finanțate fără agravarea vulnerabilităților existente.
