Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială au aprobat o reformă amplă a cadrului comun prin care evaluează sustenabilitatea datoriei în țările cu venituri scăzute. Modificările, primele de o asemenea amploare după revizuirea din 2017, vor acorda o atenție mai mare datoriei interne, riscurilor pe termen lung și efectelor schimbărilor climatice și vor introduce instrumente mai precise pentru identificarea statelor vulnerabile la crize ale datoriei.

Consiliile executive ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale au aprobat reformele propuse pentru Debt Sustainability Framework for Low-Income Countries (LIC-DSF), cadrul comun utilizat pentru evaluarea sustenabilității datoriei statelor cu venituri scăzute.

Consiliul Executiv al FMI a analizat și aprobat reforma la 9 septembrie, iar Consiliul Executiv al Băncii Mondiale a aprobat modificările la 15 septembrie. Cele două instituții au făcut publice concluziile revizuirii la 21 septembrie.

Revizuirea vine într-un context în care situația datoriei publice a devenit mai complexă pentru economiile cu venituri scăzute. Costurile de finanțare au crescut, sursele de împrumut s-au diversificat, iar unele state utilizează într-o măsură mai mare finanțarea comercială, atât pe piețele externe, cât și pe cele interne.

Potrivit Reuters, aproximativ 14% dintre țările cu venituri scăzute sunt în prezent în situație de dificultate în ceea ce privește datoria, iar alte 33% prezintă un risc ridicat.

O atenție mai mare pentru datoria internă și riscurile pe termen lung

Una dintre principalele modificări este integrarea mai sistematică a vulnerabilităților generate de datoria internă. Cadrul anterior era construit într-o măsură importantă în jurul riscurilor asociate datoriei externe, în timp ce structura finanțării statelor cu venituri scăzute s-a schimbat semnificativ în ultimii ani.

Noul sistem va rafina și modul în care este calculată capacitatea unei țări de a susține un anumit nivel al datoriei și va recalibra pragurile utilizate pentru identificarea riscului de dificultate financiară.

FMI și Banca Mondială urmăresc, de asemenea, să facă o distincție mai precisă între statele care prezintă un risc de dificultate în serviciul datoriei și situațiile în care datoria este considerată efectiv nesustenabilă.

Reforma extinde analiza și asupra provocărilor structurale pe termen lung. Noul cadru va permite evaluarea mai sistematică a spațiului fiscal disponibil pentru investiții necesare dezvoltării și adaptării la schimbările climatice, fără ca aceste cheltuieli să genereze vulnerabilități excesive ale datoriei.

FMI și Banca Mondială introduc teste mai stricte pentru prognoze

O altă componentă importantă privește calitatea prognozelor economice pe baza cărora sunt realizate analizele de sustenabilitate.

Cele două instituții vor dezvolta instrumentele prin care este verificat realismul ipotezelor și al prognozelor utilizate în evaluări și vor îmbunătăți testele de stres menite să arate cum ar evolua datoria în cazul unor șocuri economice.

În același timp, criteriile privind aria datoriei analizate vor fi revizuite și simplificate, iar statele vor fi încurajate să furnizeze informații mai complete și mai transparente privind obligațiile lor financiare. FMI și Banca Mondială consideră că îmbunătățirea calității, acoperirii și fiabilității datelor este esențială pentru evaluarea corectă a riscurilor.

Cadrul LIC-DSF a fost introdus în 2005 și este utilizat pentru statele eligibile pentru finanțare concesională din partea FMI sau a Băncii Mondiale. Evaluările rezultate influențează recomandările de politică economică, deciziile de creditare și condițiile în care creditorii pot acorda noi finanțări.

Scopul este de a determina dacă o țară își poate finanța necesitățile de dezvoltare și poate contracta noi împrumuturi fără a-și compromite capacitatea de a-și onora obligațiile financiare pe termen mediu și lung.

Noul cadru va deveni operațional în 2027

FMI și Banca Mondială susțin că actualul sistem și-a îndeplinit în general rolul, inclusiv prin identificarea în avans a unor episoade de dificultate legate de datorie, însă schimbarea structurii finanțării și creșterea vulnerabilităților au făcut necesară modernizarea metodologiei.

Noul cadru este programat să devină operațional în a doua jumătate a anului 2027. Intervalul până la implementare va fi folosit pentru finalizarea ghidurilor operaționale și pentru pregătirea autorităților și specialiștilor care vor utiliza noua metodologie.