Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat convocarea, în următoarele săptămâni, a unei reuniuni G7 consacrate crizei energetice, în contextul creșterii puternice a prețurilor petrolului și produselor rafinate și al perturbării fluxurilor de aprovizionare provocate de conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina. Printre opțiunile care vor fi analizate se află o nouă eliberare coordonată de petrol din rezervele strategice, în cooperare cu Agenția Internațională pentru Energie.
Franța deține în 2026 președinția G7, iar Macron a precizat că obiectivul reuniunii va fi o coordonare mai strânsă între principalele economii industrializate în privința nivelurilor stocurilor, exporturilor și capacităților de producție.
„În următoarele săptămâni vom avea un G7 consacrat acestor probleme energetice, atât pentru a intensifica cooperarea și a evita tensiunile inutile între țările G7 și principalii noștri parteneri, cât și pentru a analiza opțiunile unei eventuale eliberări sau deblocări a stocurilor strategice”, a declarat președintele francez.
Parisul avertizează că presiunile asupra pieței energetice vor continua
Anunțul a fost făcut după o reuniune desfășurată vineri, 18 septembrie, la Palatul Élysée, la care Macron i-a convocat pe liderii partidelor reprezentate în Parlament și pe candidații acestora la alegerile prezidențiale din 2027.
Directorii serviciilor franceze de informații externe și interne, ai informațiilor militare, conducerea Secretariatului General pentru Apărare și Securitate Națională și directorul general pentru Energie au prezentat o evaluare a situației din Ucraina și Orientul Mijlociu și a implicațiilor acesteia pentru securitatea și economia Franței.
Macron a avertizat că prețurile carburanților din Franța au atins niveluri istorice și a legat această evoluție în principal de conflictele internaționale, de blocarea aproape completă a Strâmtorii Ormuz și de reducerea rutelor alternative pentru exporturile energetice din Golf.
Potrivit președintelui francez, atacurile asupra infrastructurii energetice din Rusia și Ucraina au amplificat presiunile asupra petrolului, motorinei, combustibilului pentru aviație și gazelor naturale. În același timp, atacurile asupra infrastructurii saudite care permite transportarea petrolului către portul Yanbu de la Marea Roșie au redus și una dintre principalele alternative la ruta prin Ormuz.
„Situația pe care o traversăm este gravă. Este gravă din cauza situației internaționale și a consecințelor războaielor pe care le suportăm. Într-un asemenea context, trebuie, înainte de toate, să rămânem uniți și mobilizați”, a declarat Macron.
Franța încearcă să își diversifice rapid aprovizionarea
Parisul desfășoară în paralel o ofensivă diplomatică pentru securizarea unor volume suplimentare de petrol, produse rafinate și gaze naturale lichefiate.
Macron a precizat că problema aprovizionării energetice s-a aflat în centrul discuțiilor sale recente cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, cu premierul Irakului, precum și cu emirul Qatarului și președintele Emiratelor Arabe Unite. Președintele francez a discutat și cu liderul Nigeriei, unul dintre furnizorii de hidrocarburi ai Franței.
Franța lucrează, de asemenea, la dezvoltarea unor rute alternative de transport energetic, inclusiv proiecte pentru aducerea gazului irakian către Mediterana de Est și pentru transportarea unor volume suplimentare de gaze și produse rafinate din statele Golfului prin infrastructura regională.
Duminică, Macron urmează să se întâlnească la Saint-Pierre-et-Miquelon cu premierul canadian Mark Carney. Una dintre temele discuțiilor va fi extinderea schimburilor comerciale în domeniul produselor petroliere și al gazelor naturale lichefiate.
Parisul cere și măsuri europene pentru gaze și rafinare
Macron a anunțat că va solicita Comisiei Europene accelerarea măsurilor pentru creșterea stocurilor de gaze naturale la nivelul Uniunii și identificarea unor mecanisme care să permită reducerea costurilor energetice.
Printre direcțiile avute în vedere se numără creșterea capacităților de rafinare, flexibilizarea unor reglementări și facilitarea utilizării biocombustibililor acolo unde acest lucru este posibil tehnic.
Franța se află într-o situație mai favorabilă decât unele dintre celelalte state europene în ceea ce privește depozitele de gaze, Macron afirmând că Parisul estimează atingerea pragului european de 80% înainte de sezonul rece. Vulnerabilitatea rămâne însă ridicată la nivelul Uniunii Europene, unde dependența de importurile de gaze este mai mare.
Spațiul fiscal al guvernului francez este limitat
Criza energetică survine într-un moment în care guvernul condus de Sébastien Lecornu încearcă să reducă deficitul bugetar și pregătește pentru 2027 un efort fiscal de aproximativ 54 de miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 45 de miliarde ar urma să provină din măsuri noi, iar alte 9 miliarde din măsuri deja inițiate. Obiectivul executivului este reducerea deficitului public la 5% din PIB în 2027.
Această situație limitează posibilitatea revenirii la mecanisme de sprijin generalizat comparabile cu cele utilizate în timpul pandemiei și al primei crize energetice provocate de invazia rusă în Ucraina.
Macron a respins ideea unei intervenții bugetare nelimitate pentru plafonarea artificială a prețurilor, argumentând că asemenea măsuri s-ar traduce fie printr-un deficit mai mare, fie prin creșterea fiscalității. El a indicat că guvernul va evalua și adapta, dacă va fi necesar, mecanismele de sprijin orientate către gospodăriile și sectoarele economice cele mai expuse.
Franța consolidează protecția infrastructurii critice
Reuniunea de la Élysée nu a fost dedicată exclusiv energiei. Serviciile franceze au prezentat și o evaluare privind intensificarea amenințărilor hibride atribuite Rusiei în Europa.
Macron a cerut guvernului elaborarea unui plan pentru protejarea infrastructurilor critice și a celor mai sensibile obiective ale industriei franceze de apărare împotriva atacurilor cu drone și a operațiunilor cibernetice. Parisul intenționează, de asemenea, să intensifice măsurile împotriva ingerințelor străine.
Președintele francez a invocat, printre incidentele recente, atacul unei drone rusești asupra locomotivei unui tren de pasageri care circula între Kiev și Varșovia, în apropierea frontierei poloneze, fără victime, precum și atacul cu dronă dejucat în august la aeroportul Leipzig/Halle din Germania. Autoritățile germane au atribuit Rusiei tentativa de la Leipzig, în timp ce Moscova a negat responsabilitatea pentru operațiunile de sabotaj atribuite serviciilor sale.
Pentru Paris, criza energetică și deteriorarea mediului de securitate sunt două componente ale aceleiași presiuni geopolitice asupra Europei. Strategia anunțată de Macron combină astfel intervenția asupra pieței prin coordonarea stocurilor strategice, diversificarea surselor de aprovizionare, măsuri europene pentru gaze și rafinare și întărirea protecției infrastructurii critice.
