Deputata de Diaspora Dumitrița Albu a criticat dur scena politică de după votul care a dus la îndepărtarea lui Ilie Bolojan, susținând că România asistă din nou la o schimbare de putere care nu produce, în realitate, o transformare profundă a modului în care funcționează politica.
Într-o declarație transmisă după votul din Parlament, Dumitrița Albu a invocat o formulă celebră asociată lui Caragiale pentru a descrie ceea ce consideră a fi continuitatea unei crize politice mai vechi.
„Totul se schimbă, dar nimic nu se transformă”, a afirmat deputata, adăugând că această replică „pare să fie blestemul care bântuie și astăzi holurile Parlamentului”.
Potrivit acesteia, momentul votului a fost privit de mulți români ca o scenă deja cunoscută, reluată într-un climat de oboseală publică și neîncredere politică.
Albu a susținut că a asistat „la o scenă pe care românii o privesc cu un deja-vu dureros: 281 de voturi pentru ca Ilie Bolojan să fie îndepărtat. Patru voturi împotrivă și trei anulate”.
Deputata a apreciat că rezultatul nu a fost o surpriză, ci mai degrabă o confirmare a unui mecanism politic previzibil.
„Un deznodământ care nu a surprins pe nimeni, dar care a confirmat totul”, a spus Dumitrița Albu.
„Același spectacol obosit”: acuzații, atacuri și poziționări publice
În analiza sa, deputata a criticat nu doar rezultatul votului, ci și atmosfera politică dinaintea acestuia. Ea a descris dezbaterea parlamentară drept un nou episod al unei confruntări publice dominate de atacuri și acuzații.
„Înainte de acest vot, am văzut același spectacol obosit: atacuri la persoană, acuzații aruncate fără responsabilitate și poziționări care mai de care mai «ferme»”, a afirmat Albu.
Deputata a ridicat și o întrebare privind imaginea transmisă către cetățeni de scena politică. Din perspectiva sa, problema centrală nu este doar cine câștigă sau pierde în Parlament, ci ce înțeleg românii din acest tip de confruntare politică.
„Dar, privind din sală, întrebarea care îți stăruie în minte este una singură: oare ce văd, de fapt, românii de acasă? Este aceasta imaginea democrației pe care și-o doresc sau e doar o altă piesă de teatru ieftin?”, a întrebat deputata.
Votul secret și presiunea conducerilor de partid
Un alt punct central al declarației îl reprezintă votul secret. Dumitrița Albu a afirmat că acesta a fost tratat, în practică, ca o simplă formalitate, în condițiile în care mai mulți parlamentari au ales să își arate votul.
„Am văzut cum votul secret a devenit o formalitate ignorată”, a declarat Albu.
Potrivit acesteia, gestul nu ar fi fost determinat de dorința parlamentarilor de a demonstra transparență în fața alegătorilor, ci de nevoia de a dovedi loialitate față de conducerile politice.
„Mulți colegi au ales să-și arate votul nu din dorința de a fi transparenți cu alegătorii, ci dintr-o nevoie disperată de a demonstra șefilor de partid că «lucrurile sunt sub control»”, a spus deputata.
În acest context, Albu a formulat una dintre cele mai dure concluzii ale intervenției sale, susținând că acest tip de comportament parlamentar indică o cultură politică dominată de presiune internă, nu de opțiuni asumate.
„Este dovada supremă a unei politici bazate pe frică, nu pe convingere”, a afirmat Dumitrița Albu.
„Pentru ei, este un joc de șah; pentru cetățeni, este o notă de plată”
Deputata a criticat și logica negocierilor politice care urmează după momentele de confruntare publică. În opinia sa, tensiunile afișate în Parlament sunt adesea urmate de negocieri între aceiași actori politici, ceea ce alimentează percepția unei rupturi între discursul public și practica reală a puterii.
„Trist este că, după ce se sting reflectoarele, aceiași oameni care s-au certat cu patos se vor așeza la aceeași masă pentru a negocia următoarele mișcări”, a spus Albu.
Ea a descris jocul politic drept un calcul rece pentru cei implicați direct, dar cu efecte concrete asupra cetățenilor:
„Pentru ei, este un joc de șah; pentru cetățeni, este o notă de plată care nu se mai oprește”, a declarat deputata.
Mesajul său mută astfel accentul de pe confruntarea dintre partide pe consecințele suportate de societate. În viziunea Dumitriței Albu, instabilitatea politică nu rămâne izolată în interiorul Parlamentului, ci se transferă în economie și în viața de zi cu zi.
Costul politic al instabilității
În partea finală a declarației, deputata a susținut că episodul moțiunii nu lasă în urmă speranță, ci mai degrabă incertitudine și presiuni economice.
„Ce rămâne în urma acestui episod? Din păcate, nu rămâne speranță”, a afirmat Dumitrița Albu.
Ea a indicat drept efecte posibile ale instabilității politice presiunea asupra cursului valutar, creșterea dobânzilor și degradarea climatului economic.
„Rămâne instabilitate economică, un curs valutar care o ia razna și dobânzi care apasă tot mai greu”, a spus deputata.
Albu a încheiat printr-o critică a alternanței politice percepute ca simplă înlocuire a unei tabere cu alta, fără o schimbare reală pentru cetățeni.
„Când «pleacă ai noștri și vin ai lor», singurii care rămân mereu să plătească sunt cei care privesc de pe margine, sperând degeaba la o schimbare reală: poporul român”, a transmis Dumitrița Albu.
Declarația deputatei se înscrie într-o critică mai amplă a modului în care crizele politice sunt consumate în România: cu retorică dură, disciplină de partid, negocieri succesive și costuri transferate, în final, asupra cetățenilor. În centrul mesajului se află ideea că schimbarea politică, atunci când nu produce responsabilitate și transformare instituțională, rămâne doar o rotație de putere.
Citește și:
Acest articol este realizat în baza unui parteneriat media
