Drona căzută la Galați generează reacții în presa maghiară, invocând articolul 5 NATO
Publicații din Ungaria au acordat o atenție deosebită incidentului în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, subliniind că este cel mai grav episod de acest tip care a afectat un stat membru NATO de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022.
Analizele apărute vineri dimineață în presa maghiară evidențiază nu doar gravitatea incidentului, soldat cu doi răniți, ci și implicațiile sale pentru securitatea regională.
Unele publicații ridică explicit întrebarea dacă un astfel de eveniment ar putea conduce la discuții privind aplicarea articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, clauza care prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva întregii Alianțe.
Autoritățile române au calificat incidentul drept o încălcare gravă a suveranității naționale. Potrivit informațiilor oficiale, drona a pătruns în spațiul aerian românesc înainte de a se prăbuși pe acoperișul unui bloc din Galați.
Ministerul Apărării Naționale a confirmat că două avioane F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești după declanșarea alertei aeriene. Piloții au primit autorizare pentru angajarea țintelor pe durata operațiunii. De asemenea, România și-a informat aliații și conducerea NATO și a solicitat accelerarea transferului unor capabilități de apărare anti-dronă.
Reacția Alianței Nord-Atlantice a venit rapid. Un purtător de cuvânt al NATO a condamnat ceea ce a descris drept comportamentul iresponsabil al Federației Ruse și a transmis că organizația va continua să își consolideze apărarea împotriva tuturor tipurilor de amenințări, inclusiv a atacurilor cu drone. Potrivit informațiilor comunicate de Alianță, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost în contact cu autoritățile române după incident.
Cotidianul economic maghiar scrie că România și alte state aflate pe flancul estic al NATO s-au confruntat în ultimii ani cu un număr tot mai mare de încălcări ale spațiului aerian, pe fondul războiului din Ucraina. Publicația amintește și alte incidente recente din regiune. La începutul lunii mai, Estonia a anunțat că a doborât o dronă care intrase în spațiul său aerian, iar în Lituania autoritățile au declanșat alerte de securitate după apariția unor aparate fără pilot în apropierea capitalei Vilnius.
În același timp, presa maghiară menționează criticile formulate în România la adresa autorităților, pe fondul dezbaterii privind modul în care trebuie gestionate dronele care pătrund pe teritoriul național. Până acum, Bucureștiul a evitat interceptarea directă a unor astfel de aparate în anumite situații, invocând riscurile pentru populația civilă și necesitatea evitării unei escaladări.
Incidentul de la Galați apare într-un context mai larg de preocupări privind securitatea spațiului aerian european. În această săptămână, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut dezvoltarea unor sisteme de alertă integrate la nivel european și o coordonare mai eficientă între statele membre, după o serie de incidente produse în regiunea baltică.
Problema reacției la incursiunile dronelor a devenit un subiect politic sensibil în mai multe țări europene. În Letonia, dezbaterile privind gestionarea unor incidente similare au alimentat tensiuni politice interne și au contribuit la destabilizarea coaliției de guvernare.
