Dragoș Pîslaru: Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR, am reușit să recuperăm 350,7 milioane euro
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România a recuperat 350,7 milioane euro din suma suspendată inițial în cadrul cererii de plată nr. 3 din PNRR, după evaluarea realizată de Comisia Europeană.
Potrivit declarațiilor lui Pîslaru, cererea de plată nr. 3 a fost depusă pe 15 decembrie 2023 și a fost una dintre cele mai dificile cereri de plată pentru România. Reformele incluse trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii.
În mai 2025, Comisia Europeană a suspendat parțial unele sume, motivând că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Cu toate acestea, Comisia a constatat că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător.
Din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro în cazul pensiilor speciale. Ministrul a subliniat că acest dosar a fost greu, cu șase amânări la Curtea Constituțională, ceea ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea prim-ministrului Ilie Bolojan a fost decisivă, iar Comisia Europeană a confirmat că prin Legea nr. 24/2026 România îndeplinește cerințele pentru acest jalon.
Un alt dosar important este cel privind AMEPIP și guvernanța companiilor de stat, unde au fost recuperați 132 milioane Euro. Ministrul a menționat că viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a avut un rol esențial în dinamizarea reformei și în salvarea fondurilor europene.
În ceea ce privește companiile de stat din sectorul energiei, cum ar fi Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica, Comisia a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro.
Al patrulea jalon se referă la companiile de stat din transporturi, precum CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, au existat probleme de conflict de interese și unele numiri nu au respectat standardele cerute. România pierde 15,4 milioane Euro și a recuperat 4,5 milioane Euro în acest caz.
Dragoș Pîslaru a afirmat: „Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism.”
Referitor la responsabili, ministrul a spus: „De vină este fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile, fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți, fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o șansă de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români. Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public. Fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci țara în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile tale.”
În final, ministrul a precizat cine suportă consecințele: „Noi. Tot noi. Toți românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot. Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte.”
