Capitala Turciei devine centrul diplomației mondiale într-un moment delicat pentru securitatea globală
Capitala Turciei devine centrul diplomației mondiale într-un moment extrem de delicat pentru securitatea globală. Liderii celor treizeci și două de state membre NATO se întâlnesc la Ankara, marți și miercuri, într-o atmosferă marcată de solicitările vehemente ale președintelui american Donald Trump. Acesta cere statelor europene să își majoreze bugetele pentru apărare, după o perioadă lungă de neînțelegeri transatlantice provocate de conflictele din Iran și de disputele privind Groenlanda, conform unei analize publicate de Reuters.
Declarațiile critice repetate ale liderului de la Casa Albă la adresa partenerilor din NATO, dublate de planurile de retragere a unor contingente militare de pe continentul european și de o evaluare semestrială a prezenței strategice a Statelor Unite, au generat stări de neliniște în interiorul blocului militar. În acest context, presiunea Washingtonului vizează ca statele de pe bătrânul continent să preia frâiele propriei securități și să devină principalii piloni de finanțare ai apărării regionale.
La masa negocierilor de la Ankara vor sta reprezentanții tuturor celor treizeci și două de țări aliate. Agenda oficială include și momente de extindere a dialogului. Astfel, în cursul serii de marți, liderilor NATO li se vor alătura la un dineu de lucru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, liderul sud-coreean Lee Jae Myung, alături de Antonio Costa, președintele Consiliului European, și Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene. România va fi reprezentată la acest eveniment de președintele Nicușor Dan, care va profita de oportunitate pentru a derula o serie de întrevederi bilaterale extrem de importante, conform datelor transmise de Administrația Prezidențială.
Miza principală a liderilor de pe continent este să demonstreze Washingtonului că deciziile luate anterior nu au rămas doar pe hârtie. Europenii vor să arate că își îndeplinesc promisiunile stabilite la summitul precedent de la Haga, unde s-a agreat alocarea a cinci procente din PIB pentru apărare până în anul 2035.
„În 2025, liderii europeni şi Canada şi-au mărit investiţiile în necesităţi propriu-zise de apărare cu peste 139 miliarde de dolari”, urmează să afirme liderii în declaraţia summitului, potrivit unui text consultat de sursa citată.
Această strategie de reechilibrare a forțelor în interiorul Alianței este stipulată clar și în proiectul documentului final. „Construim viitorul: o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic – o Alianţă modernizată. Aliaţii europeni şi Canada, cooperando cu SUA, îşi vor asuma mai multă responsabilitate pentru apărarea Alianţei”, se mai menţionează în textul citat.
Sprijinul pentru Kiev rămâne un punct central pe agenda discuțiilor de la Ankara. Statele membre intenționează să își reînnoiască promisiunile de asistență pe termen mediu și lung, alocând sume record pentru echipamente și pregătire militară.
„Pentru 2026, aliaţii promit 70 de miliarde de euro în echipament militar, asistenţă şi instruire pentru Ucraina şi îşi afirmă angajamentele suverane de a susţine cel puţin niveluri echivalente în 2027”, se precizează în proiectul de declaraţie.
Fondurile necesare vor fi asigurate prin mecanisme bilaterale și prin intermediul unui instrument financiar de creditare al Uniunii Europene, care pune la dispoziție șaizeci de miliarde de euro. Jurnaliștii de la Reuters notează însă că este de așteptat ca Statele Unite să nu participe cu resurse financiare la acest pachet specific.
Dacă reuniunile anterioare au fost dedicate în principal negocierilor bugetare, summitul din Turcia își propune să schimbe optica și să pună accentul pe producția efectivă de tehnică militară. Aliații vor să accelereze ritmul în fabrici și să stimuleze noile tehnologii din domeniu. În paralel cu discuțiile politice, marți se va desfășura un forum de amploare dedicat industriei de profil, unde organizatorii preconizează semnarea unor contracte uriașe, evaluate la zeci de miliarde de dolari.
Diplomații europeni nu își ascund îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca situația tensionată din Iran și nemulțumirile lui Donald Trump față de poziția guvernelor europene în această criză să afecteze bunul mers al summitului. Textul declarației comune va conține o poziție extrem de clară a aliaților pe această temă.
Liderii urmează să afirme că „aliaţii reiterează că Iranul nu trebuie să deţină niciodată o armă nucleară şi fac apel la Iran să respecte pe deplin libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz”.
Pe lângă discuțiile șefilor de stat, agenda de la Ankara include contacte diplomatice multiple. Miniștrii de externe din statele NATO vor avea consultări extinse cu oficiali de rang înalt din Kuweit, Bahrein, Qatar și Emiratele Arabe Unite. De asemenea, aceștia vor lua parte la o masă de lucru alături de ministrul ucrainean de externe și de Kaja Kallas, coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene. În același timp, miniștrii apărării vor consolida parteneriatele globale ale Alianței printr-o serie de discuții cu omologii lor din Japonia, Australia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă.
