România a înregistrat a doua cea mai rapidă creștere a salariului minim din Uniunea Europeană în ultimul deceniu, fiind depășită doar de Lituania. Cu toate acestea, în termeni nominali, salariul minim românesc rămâne printre cele mai scăzute din blocul comunitar, potrivit celor mai recente date Eurostat, valabile la 1 iulie 2026.
De la 1 iulie 2026, salariul minim brut pe țară garantat în plată în România a crescut de la 4.050 la 4.325 de lei pe lună, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 6,8%. Nivelul este stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 146/2026. (Instituția Prefectului Alba)
În statisticile europene, salariile minime sunt exprimate în valori brute, înainte de deducerea impozitelor și contribuțiilor sociale. Pentru statele care nu folosesc moneda euro, inclusiv România, Eurostat convertește sumele în euro folosind cursul de schimb de la sfârșitul lunii precedente perioadei de referință. (European Commission)
Salariul minim din România rămâne sub 1.000 de euro
La 1 iulie 2026, 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene aveau un salariu minim național. Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia nu stabilesc un astfel de prag la nivel național, salariile fiind reglementate în principal prin contracte colective. (European Commission)
Diferențele dintre state rămân considerabile. Salariul minim brut lunar variază de la 620 de euro în Bulgaria la 2.771 de euro în Luxemburg. România, cu aproximativ 825 de euro pe lună după conversia utilizată de Eurostat, se află pe locul al treilea de la coada clasamentului, înaintea Bulgariei și Letoniei. (European Commission)
Eurostat împarte cele 22 de state în trei categorii. Peste pragul de 1.500 de euro se află Luxemburg, Irlanda, Germania, Țările de Jos, Belgia și Franța. Între 1.000 și 1.500 de euro se situează Slovenia, Spania, Lituania, Polonia, Cipru, Grecia, Portugalia și Croația.
Sub pragul de 1.000 de euro se află Malta, Estonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Letonia și Bulgaria. (European Commission)
În termeni nominali, cel mai mare salariu minim din UE este astfel de aproximativ 4,5 ori mai mare decât cel mai mic.
România, a doua cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană
Poziția României arată însă diferit dacă este analizată evoluția din ultimul deceniu.
Între iulie 2016 și iulie 2026, salariul minim din România a crescut într-un ritm mediu anual de 11,6%, al doilea cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Doar Lituania a înregistrat un ritm ușor superior, de 11,7%. România este urmată de Bulgaria, cu 11,2%, Polonia, cu 10,4%, și Ungaria, cu 10%.
În economiile occidentale unde salariile minime porneau deja de la niveluri considerabil mai ridicate, ritmul de creștere a fost mai lent. Franța a înregistrat cea mai redusă rată medie anuală, de 2,4%, urmată de Malta, cu 3,2%, Luxemburg, cu 3,7%, și Belgia, cu 3,8%. (European Commission)
Ritmul ridicat al României indică o convergență nominală rapidă, dar diferența față de cele mai bogate economii europene rămâne importantă.
Puterea de cumpărare schimbă clasamentul
Diferențele dintre state se reduc semnificativ atunci când salariile minime sunt ajustate în funcție de nivelul prețurilor.
Eurostat utilizează pentru această comparație standardul puterii de cumpărare, PPS, o unitate artificială care permite compararea cantității de bunuri și servicii care poate fi cumpărată în fiecare economie.
În termeni PPS, salariile minime din Uniunea Europeană variază între 935 PPS în Estonia și 2.164 PPS în Germania. Diferența dintre extreme scade astfel de la 4,5 ori în termeni nominali la aproximativ 2,3 ori după ajustarea pentru prețuri. (European Commission)
România ajunge la aproximativ 1.317 PPS și intră în categoria statelor cu salarii minime cuprinse între 1.000 și 1.500 PPS, alături de Lituania, Croația, Portugalia, Grecia, Cipru, Malta, Slovacia, Ungaria și Cehia. (Inštitút zamestnanosti)
Sub pragul de 1.000 PPS se află doar trei state membre: Bulgaria, cu 993 PPS, Letonia, cu 938 PPS, și Estonia, cu 935 PPS.
România recuperează astfel o parte importantă din decalaj atunci când comparația ține cont de diferențele de preț dintre economiile europene.
Salariul minim depășește 60% din câștigul median în România
Un alt indicator urmărit de Eurostat este raportul dintre salariul minim și câștigul median brut, cunoscut drept indicele Kaitz.
În 2024, ultimul an pentru care sunt disponibile date comparabile, România s-a numărat printre cele opt state membre în care salariul minim depășea 60% din câștigul median brut.
În aceeași categorie se aflau Portugalia, Polonia, Franța, Slovenia, Grecia, Țările de Jos și Luxemburg. La nivelul UE, raportul varia între 44% în Estonia și 69% în Portugalia. (European Commission)
Indicatorul este relevant deoarece arată nu doar nivelul absolut al salariului minim, ci și poziția acestuia în raport cu distribuția generală a veniturilor salariale din fiecare economie.
România are și o pondere ridicată a angajaților aflați aproape de salariul minim
Datele Eurostat indică și o particularitate importantă a pieței muncii din România: o proporție relativ ridicată a angajaților câștigă la niveluri foarte apropiate de salariul minim.
Cele mai recente date comparabile pentru acest indicator sunt din 2022 și se referă la angajații care câștigau mai puțin de 105% din salariul minim național, nu exclusiv la cei remunerați exact cu salariul minim.
În România, această pondere era de 10,5%. Doar Bulgaria, cu 13%, Franța, cu 12,7%, și Slovenia, cu 12,6%, înregistrau niveluri mai mari. Grecia se situa la 10,2%, Polonia la 10,1%, iar Ungaria la 10%. (European Commission)
Datele arată astfel două evoluții simultane. România recuperează rapid din decalajul salarial față de restul Uniunii Europene, iar ajustarea pentru puterea de cumpărare îi îmbunătățește semnificativ poziția. În același timp, salariul minim nominal rămâne printre cele mai reduse din UE, iar o parte importantă a forței de muncă este concentrată în apropierea acestui prag.
