Statele Unite își reevaluează prezența militară în Europa și cer aliaților NATO să preia o parte mult mai mare din apărarea convențională a continentului. Washingtonul are în prezent aproximativ 80.000 de militari desfășurați în Europa, iar Pentagonul analizează noi opțiuni privind distribuția forțelor, într-un proces legat de conceptul „NATO 3.0” promovat de administrația Trump.
Statele Unite au anunțat deja în ultimele luni retrageri de trupe și au redus unele dintre forțele alocate planurilor de apărare ale NATO. În paralel, Pentagonul desfășoară o revizuire de șase luni a posturii militare americane în Europa, care ar putea conduce la noi modificări ale efectivelor și bazelor utilizate de SUA. (Reuters)
Direcția Washingtonului este clară: aliații europeni și Canada trebuie să preia un rol principal în apărarea convențională a continentului, în timp ce Statele Unite ar urma să păstreze capabilități strategice esențiale și un rol central în descurajarea nucleară a Alianței. (AP News)
Colby: NATO trebuie să devină „mai realistă și mai echilibrată”
Subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby, a prezentat joi, la sediul NATO din Bruxelles, direcția urmărită de Pentagon.
Oficialul american a afirmat că Washingtonul dorește o alianță „mai realistă, adaptată scopului, adaptată vremurilor și mai echilibrată”, iar revizuirea posturii militare americane în Europa trebuie să contribuie la această transformare.
Colby a apreciat eforturile unor aliați precum Germania, Polonia și statele din nordul Europei, dar a transmis că Washingtonul așteaptă contribuții mai consistente și din partea altor membri ai Alianței.
„Sperăm să vedem mai mult din partea unor țări precum Marea Britanie”, a declarat oficialul american.
Pentagonul nu tratează procesul exclusiv ca pe o analiză privind numărul militarilor sau amplasarea bazelor. Potrivit lui Colby, obiectivul este crearea unei arhitecturi în care europenii să poată conduce apărarea convențională a propriului continent. (Reuters)
Pentagonul cere răspunsuri scrise de la aliații NATO
În cadrul procesului de reevaluare, Washingtonul a transmis statelor NATO un chestionar detaliat privind cheltuielile pentru apărare, strategia militară, achizițiile de armament și sprijinul acordat priorităților de politică externă ale Statelor Unite.
Documentul include și întrebări referitoare la accesul forțelor americane la baze, posibilitatea utilizării spațiului aerian al aliaților și eventualele restricții impuse operațiunilor SUA.
„Tocmai am primit câteva dintre chestionare, așa că așteptăm cu interes să le analizăm”, a declarat Colby, fără să precizeze ce state au transmis deja răspunsurile.
Unul dintre obiectivele Washingtonului este obținerea unei mai mari predictibilități privind accesul militar american în eventualitatea unor operațiuni în afara Europei.
„Europa are interesul să se asigure că nici Iranul nu va intra în posesia unei arme nucleare, ceea ce este, desigur, obiectivul nostru. Trebuie să avem capacitatea de a acționa eficient. Avem nevoie de previzibilitate”, a declarat Colby.
Chestionarul a provocat însă și semne de întrebare în rândul unor diplomați europeni, în condițiile în care anumite întrebări depășesc strict apărarea teritoriului NATO și vizează disponibilitatea aliaților de a sprijini priorități americane în alte regiuni. (Internazionale)
România a resimțit deja reducerea prezenței americane
România se află printre statele de pe flancul estic unde ajustarea posturii militare americane a început deja.
În octombrie 2025, Washingtonul a decis să nu mai înlocuiască între 1.000 și 1.200 de militari americani care își încheiaseră rotația în România, în cadrul unei reduceri mai ample pe flancul estic al NATO. Aproximativ 1.000 de militari americani au rămas însă dislocați în România. (Reuters)
Decizia a fost prezentată la București drept o ajustare anticipată a posturii americane, pe fondul unei implicări mai mari a aliaților europeni în securitatea regională și al reorientării strategice a Washingtonului spre alte zone, inclusiv Indo-Pacific.
Pentagonul analizează în prezent dacă vor urma noi reduceri și unde vor fi acestea aplicate. Revizuirea lansată în iunie trebuie să genereze cel puțin patru variante pentru secretarul Apărării, Pete Hegseth, până la 6 noiembrie, înainte de finalizarea procesului în decembrie. (Reuters)
Nicușor Dan: „România nu cere Americii mai mult. România se oferă să facă mai mult”
În timp ce Pentagonul își reevaluează prezența europeană, Bucureștiul încearcă să demonstreze Washingtonului că România poate avea un rol mai important în noua arhitectură de securitate.
Într-un articol de opinie publicat joi de Fox News, președintele Nicușor Dan a prezentat România drept unul dintre aliații americani pregătiți să preia mai multe responsabilități.
„România nu cere Americii mai mult. România se oferă să facă mai mult”, a transmis șeful statului.
Nicușor Dan a reafirmat angajamentul României față de obiectivul de alocare a 5% din PIB pentru apărare până în 2035 și a evidențiat investițiile în infrastructura militară de la Mihail Kogălniceanu.
Potrivit președintelui, extinderea și modernizarea bazei de la Marea Neagră implică investiții în curs sau planificate de aproximativ 2,5-3 miliarde de euro, proiectul fiind unul dintre cele mai ample programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO. (Fox News)
Șeful statului a subliniat și orientarea procesului de modernizare a Armatei Române către sisteme de origine americană, enumerând Patriot, HIMARS, avioanele F-16, tancurile Abrams și cele 32 de aeronave F-35A planificate.
Nicușor Dan a făcut referire și la sprijinul acordat Washingtonului în contextul operațiunii Epic Fury, afirmând că România s-a numărat printre primii aliați care au răspuns atunci când Statele Unite au solicitat „acces și sprijin”. (Fox News)
Marea Neagră, argumentul strategic al României
În mesajul adresat publicului american, președintele României a insistat asupra importanței strategice a flancului sud-estic al NATO.
„Un flanc mai puternic înseamnă o Mare Neagră mai sigură. Iar o Mare Neagră mai sigură consolidează capacitatea NATO de a descuraja conflictele pe întreg teritoriul Europei”, a afirmat Nicușor Dan. (Fox News)
Mesajul Bucureștiului este transmis în paralel și prin canalele diplomatice și militare.
Marius Lazurca, consilierul prezidențial pentru securitate națională și politică externă, s-a întâlnit miercuri, la Bruxelles, cu ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker. Discuțiile au vizat securitatea Mării Negre și revizuirea posturii militare americane în Europa. (News.ro)
Întâlnirea a avut loc în aceeași săptămână în care Elbridge Colby a discutat cu reprezentanții statelor NATO despre noua distribuție a responsabilităților în cadrul Alianței.
Pentru România și ceilalți aliați de pe flancul estic, miza revizuirii americane depășește numărul de militari care vor rămâne în Europa. Washingtonul încearcă să stabilească ce state sunt pregătite să investească, să ofere infrastructură și acces militar și să preia o parte mai mare din apărarea convențională a continentului, în timp ce Statele Unite își păstrează rolul strategic în NATO și își redistribuie resursele către alte priorități globale.
