Prezența AI în documentele parlamentare din Suedia și Marea Britanie
Cercetătorii de la Chalmers University of Technology din Suedia și Edinburgh Napier University au analizat 13.565 de moțiuni parlamentare suedeze și 4.209 de declarații parlamentare britanice, publicate între 2021 și aprilie 2026, evidențiind o creștere semnificativă a prezenței textelor generate sau asistate de AI.
În Marea Britanie, aproximativ 15% dintre declarațiile parlamentare analizate în 2026 conțineau cel puțin un paragraf clasificat drept generat de AI. În Suedia, 9,4% dintre moțiunile depuse în sesiunea parlamentară 2025-2026 conțineau cel puțin un paragraf identificat ca fiind asistat de inteligența artificială, ceea ce ar însemna aproximativ 300 de moțiuni. Comparativ cu anii anteriori, proporția era de aproximativ 3,5% în 2022 în Marea Britanie și 1,7% în perioada 2022-2023 în Suedia.
Analiza a fost realizată atât la nivelul documentelor complete, cât și pe paragrafe individuale. Dacă sunt analizate documentele în ansamblu, procentele scad, dar tendința de creștere a utilizării AI rămâne vizibilă. În ultimul an parlamentar analizat, 6,5% dintre moțiunile suedeze au fost clasificate drept texte generate de AI, iar în Marea Britanie proporția a fost de 2,1% în 2026.
Limitări și metode de detectare
Cercetătorii au folosit sisteme separate pentru limba suedeză și engleză, antrenate pe texte scrise de oameni înainte ca inteligența artificială generativă să devină larg accesibilă, precum și pe variante generate de AI pe teme politice similare. Aceste sisteme permit identificarea zonelor dintr-un text care prezintă caracteristici asociate utilizării AI, însă nu pot demonstra exact cine a folosit inteligența artificială, ce instrument a fost utilizat sau în ce mod. Nu există „cuvinte AI” care să poată demonstra singure intervenția unui chatbot.
Testul realizat pe materiale parlamentare din 2021 a produs doar câte un rezultat fals pozitiv în fiecare dintre cele două țări, potrivit studiului.
Reacții și utilizarea AI în politică
Jan Riise, parlamentar suedez din partea Partidului Verzilor și purtător de cuvânt al formațiunii pentru AI și digitalizare, a declarat că rezultatele studiului nu îl surprind. El a spus că partidul folosește AI în scopuri de cercetare și are o politică internă care recomandă prudență. Riise consideră că politicienii ar trebui să precizeze atunci când inteligența artificială este folosită, făcând o distincție între utilizarea AI ca instrument de documentare și situația în care un politician îi cere unui sistem să redacteze o propunere în întregime.
În august 2025, premierul suedez Ulf Kristersson a dezvăluit că folosește în mod regulat ChatGPT și chatbotul francez LeChat pentru a obține o „a doua opinie” asupra unor chestiuni politice. Potrivit declarațiilor sale, AI-ul era folosit pentru a analiza ce au făcut alții și pentru a explora inclusiv dacă Suedia ar trebui să adopte o abordare diferită. Secretarul său de presă a precizat ulterior că în aceste instrumente nu au fost introduse informații sensibile din punct de vedere al securității.
Studiul recent mută discuția de la folosirea AI ca instrument de documentare la posibilitatea ca tehnologia să contribuie direct la formularea mesajelor și documentelor politice.
Transparența utilizării AI și riscurile asociate
Minerva Suvanto, autoarea principală a studiului, atrage atenția asupra lipsei de transparență în utilizarea AI, care poate crea riscuri indiferent de cât de mult a fost folosit AI-ul. Textele generate sau asistate de inteligența artificială pot fi foarte bine redactate și convingătoare, ceea ce poate face ca eventualele erori să fie mai greu de observat chiar de către persoana care folosește instrumentul. Problema devine mai sensibilă atunci când AI-ul este utilizat în discursuri politice, propuneri legislative sau documente care contribuie la procesul de luare a deciziilor publice.
