Criza politică din Polonia s-a intensificat sâmbătă, 31 octombrie, după confruntările de la Tribunalul Constituțional din Varșovia. Premierul Donald Tusk a acuzat președintele Karol Nawrocki și opoziția de intimidarea judecătorilor și a anunțat că nu va renunța la măsurile contestate. Fostul premier Mateusz Morawiecki a propus o moțiune de cenzură și instalarea unui guvern tehnic, în timp ce Viktor Orbán a denunțat o presupusă „lovitură de stat”.
Tusk îl acuză pe Nawrocki de intimidarea judecătorilor și respinge orice compromis privind Tribunalul
Într-un discurs televizat susținut sâmbătă seară, Donald Tusk a condamnat incidentele produse în fața Tribunalului Constituțional și a apărat intervenția forțelor de ordine.
Potrivit transcrierii discursului publicate de 300polityka, premierul a afirmat că restabilirea funcționării instituției reprezintă o obligație a executivului și că presiunile politice sau confruntările fizice nu pot determina autoritățile să renunțe la aplicarea legii.
Tusk a acuzat partidul Lege și Justiție (PiS), pe fostul președinte Andrzej Duda și pe actualul șef al statului, Karol Nawrocki, că au contribuit la deteriorarea independenței Tribunalului.
Premierul a susținut că majoritatea parlamentară a propus anterior soluții legislative pentru reorganizarea instituției, dar că acestea au fost blocate. În interpretarea sa, judecătorii aleși de Parlament au dreptul să își exercite atribuțiile, iar conducerea Tribunalului le-a împiedicat accesul.
Discursul a inclus și o critică directă la adresa lui Nawrocki, după îmbrâncelile produse în noaptea de vineri spre sâmbătă la sediul Tribunalului Constituțional.
Tusk a afirmat că niciun politician, indiferent de funcție, nu poate intra într-o instanță pentru a da ordine sau pentru a intimida judecătorii. Referindu-se la confruntările fizice, premierul a susținut că într-un stat de drept nu forța decide cine are dreptate.
„În anumite privințe nu poate exista compromis. Strigătele, minciunile și încăierările nu pot fi izvor de drept în Polonia”, a declarat Tusk.
Șeful guvernului a acuzat totodată grupări politice apropiate opoziției că beneficiază de sprijinul unor forțe proruse și al unor rețele de conturi automatizate. Aceste acuzații nu au fost însoțite, în discurs, de dovezi publice care să permită verificarea independentă a implicării unor asemenea rețele.
Premierul a afirmat că Tribunalul trebuie să funcționeze independent, inclusiv față de propriul guvern, și că responsabilitatea executivului este să îi asigure securitatea și condițiile necesare desfășurării activității.
Nawrocki contestă suspendarea conducerii Tribunalului. Morawiecki propune schimbarea guvernului
Confruntarea instituțională a început vineri, 30 octombrie, când judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska a dispus întreruperea temporară a exercitării atribuțiilor președintelui Tribunalului Constituțional, Bogdan Święczkowski, și vicepreședintelui Bartłomiej Sochański.
Korwin-Piotrowska a invocat prevederi legale privind suspendarea temporară a judecătorilor și a anunțat că preia conducerea instituției, susținând că măsurile sunt necesare pentru deblocarea activității Tribunalului.
Święczkowski și Sochański au respins ordinele, contestând atât temeiul juridic al suspendării, cât și autoritatea judecătoarei care le-a emis.
Decizia a provocat manifestații la Varșovia. Potrivit unui comunicat oficial al Poliției din Varșovia, trei persoane au fost reținute după ce au trecut peste gardul instituției. Poliția a precizat că agenții au acționat în exteriorul clădirii și a respins acuzațiile privind ocuparea interiorului Tribunalului.
Președintele Karol Nawrocki și-a întrerupt deplasarea oficială spre Senegal și s-a întors în Polonia. În noaptea de vineri spre sâmbătă, acesta s-a deplasat la sediul Tribunalului, unde au avut loc îmbrânceli. Părțile implicate oferă versiuni contradictorii privind responsabilitatea pentru incidente.
Într-o declarație oficială publicată de Președinția Poloniei, Nawrocki a susținut că Tribunalul a fost preluat prin forță și că ordinea constituțională a fost încălcată.
Șeful statului a cerut retragerea forțelor de ordine și a convocat consultări cu reprezentanții formațiunilor parlamentare, la care au participat, între alții, Jarosław Kaczyński, Mateusz Morawiecki, Szymon Hołownia, Władysław Kosiniak-Kamysz și reprezentanți ai Konfederacja și Razem.
În acest context, fostul premier Mateusz Morawiecki, liderul grupării parlamentare Rozwój Plus, a anunțat inițierea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Tusk.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, Morawiecki a propus formarea unui guvern tehnocrat condus de Marek Jurek, fost președinte al Sejmului, cu misiunea de a reduce tensiunile politice și de a pregăti alegerile parlamentare din 2027.
Morawiecki a susținut că reorganizarea Tribunalului este necesară, dar a respins metodele utilizate de actuala majoritate. El a acuzat guvernul că a agravat conflictul instituțional și a cerut înlocuirea executivului.
Potrivit articolului 158 din Constituția Poloniei, o moțiune constructivă de cenzură trebuie susținută de minimum 46 de deputați, să desemneze un candidat la funcția de premier și să întrunească majoritatea absolută a numărului legal de membri ai Sejmului, respectiv 231 de voturi.
Rozwój Plus dispune de 40 de deputați, ceea ce înseamnă că are nevoie de sprijin suplimentar chiar și pentru depunerea moțiunii. Anunțul făcut de Morawiecki nu confirmă că documentul a fost deja înregistrat în Parlament.
Viktor Orbán acuză o „lovitură de stat”, în timp ce conflictul ajunge și la Curtea Supremă
Criza a provocat o reacție puternică din partea fostului premier ungar Viktor Orbán, care a condus Ungaria până în mai 2026.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, Orbán a calificat suspendarea conducerii Tribunalului drept o încălcare gravă a Constituției poloneze.
„Nu m-am gândit niciodată că Donald Tusk ar putea ajunge atât de departe încât să organizeze o lovitură de stat împotriva propriului popor”, a afirmat fostul premier ungar.
Orbán și-a exprimat sprijinul pentru președintele Karol Nawrocki și pentru demersurile acestuia împotriva măsurilor adoptate la Tribunal.
Declarația reprezintă o acuzație politică, nu o constatare juridică. De asemenea, Viktor Orbán nu mai conduce guvernul Ungariei, funcția de prim-ministru fiind deținută de Péter Magyar din 9 mai 2026. Poziția sa nu reprezintă, prin urmare, o declarație oficială a actualului executiv de la Budapesta.
La Varșovia, disputa a generat și reacții în interiorul sistemului judiciar.
Zbigniew Kapiński, prim-președintele Curții Supreme, a contestat legalitatea măsurilor împotriva conducerii Tribunalului Constituțional. Sâmbătă seară, acesta a convocat pentru 3 noiembrie o reuniune extraordinară a Adunării Generale a judecătorilor Curții Supreme.
Potrivit informațiilor transmise de Curtea Supremă și publicate de 300polityka, reuniunea va examina riscurile pentru ordinea constituțională, independența justiției și funcționarea instituțiilor statului, urmând să fie discutată și adoptarea unei rezoluții.
Deocamdată, guvernul și Președinția nu au ajuns la o interpretare juridică acceptată de ambele părți privind conducerea Tribunalului Constituțional. Discursul lui Tusk, propunerea de schimbare a guvernului formulată de Morawiecki și consultările convocate de Nawrocki arată că disputa judiciară s-a extins la nivelul întregii scene politice poloneze.
Citește și
Ce se întâmplă în Polonia: criză politică la Tribunalul Constituțional, proteste și reacția SUA
