Rata creditelor neperformante acordate companiilor din România a ajuns la 5,6%, iar deteriorarea este mai accentuată în rândul IMM-urilor și al firmelor care au contractat împrumuturi cu garanții de stat. În cazul acestora din urmă, rata de neperformanță urcă la 11,3%, potrivit datelor prezentate marți de Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor.
Datele au fost prezentate în cadrul evenimentului „IMM-urile, oxigen pentru România”, organizat marți, 22 septembrie, la București.
„Dintre toate aceste companii care au credite în momentul de față, există o rată de neperformanță de 5,6%”, a declarat Gabriela Folcuț.
Potrivit acesteia, dificultățile sunt distribuite inegal între categoriile de companii. Microîntreprinderile înregistrează o rată a creditelor neperformante de 7,2%, întreprinderile mici de 7,1%, în timp ce pentru corporații nivelul este de 4,7%, potrivit datelor BNR pentru martie 2026.
Agricultura, construcțiile și industria se numără printre sectoarele cu cele mai ridicate niveluri de neperformanță, a precizat reprezentanta ARB.
Creditele cu garanții de stat au o rată de neperformanță de 11,3%
Cele mai mari vulnerabilități sunt observate în cazul împrumuturilor acordate companiilor prin scheme cu garanții de stat.
„Interesant este că, dacă ne uităm la creditele accesate de companii cu garanții de stat, rata de neperformanță aici este cea mai crescută: 11,3%. Am susținut și susținem întotdeauna ideea de a avea garanții, inclusiv garanții de stat, pentru a ajuta sectorul antreprenorial să acceseze finanțare, dar trebuie tot timpul să ne uităm și la ce rămâne în urmă după accesarea de credite”, a declarat Gabriela Folcuț.
Nivelul de 11,3% este confirmat și de datele Băncii Naționale a României pentru martie 2026. La sfârșitul anului trecut, rata creditelor neperformante pentru împrumuturile acordate firmelor cu garanții de stat era de 9,9%, față de 4,9% în decembrie 2024, ceea ce indică o deteriorare rapidă a acestui segment.
Aproape 26.000 de companii se află în insolvență
Reprezentanta ARB a atras atenția și asupra nivelului ridicat de subcapitalizare al companiilor românești, care limitează capacitatea acestora de a accesa atât credite bancare, cât și fonduri europene.
„În continuare, ne confruntăm cu un grad mare al companiilor subcapitalizate”, a spus Folcuț.
Potrivit acesteia, companiile românești utilizează într-o măsură mult mai mare creditul comercial decât finanțarea bancară, raportul fiind de aproximativ doi la unu. Dependența ridicată de finanțarea prin furnizori poate amplifica riscul de insolvență atunci când economia încetinește sau apar blocaje de lichiditate.
„Sunt aproape 26.000 de companii în insolvență și, dacă ne uităm raportat la neperformanța portofoliului de credite, 30% din creditul neperformant este generat de aceste companii care au credite și care se află în insolvență”, a declarat directorul executiv al ARB.
Băncile au capacitatea de a continua finanțarea economiei
Deteriorarea calității unor portofolii de credite vine în condițiile în care sistemul bancar românesc continuă să aibă indicatori ridicați de solvabilitate și lichiditate.
Gabriela Folcuț a declarat că rata de solvabilitate a sistemului bancar era de 23,6% la sfârșitul lunii iunie 2026, iar indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate ajungea la 243%, comparativ cu o medie europeană de 163%. Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante era de 63,6%, peste media de 41,4% din Uniunea Europeană.
În paralel, companiile au atras credite noi de aproximativ 55 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, în creștere cu 8,2% față de aceeași perioadă din 2025. Creditele destinate investițiilor reprezintă aproximativ 30% din portofoliul de finanțări acordate companiilor.
Datele arată astfel două evoluții simultane: băncile continuă să dispună de resurse pentru finanțarea economiei, însă riscul de credit crește în special în zona companiilor mici, a firmelor subcapitalizate și a beneficiarilor unor împrumuturi garantate de stat.
