China se confruntă cu efectele politicii copilului unic asupra natalității
China înregistrează una dintre cele mai rapide scăderi ale natalității din lume, cu o rată a nașterilor care a ajuns anul trecut la un minim istoric de 5,63 nașteri la mia de locuitori.
Autoritățile chineze încearcă să contracareze această tendință prin subvenții, facilități fiscale și campanii de promovare a familiei. Pentru multe femei din China, însă, aceste măsuri se lovesc de experiențele și lecțiile transmise de generațiile anterioare.
Între 1980 și 2016, China a aplicat controversata politică a copilului unic, una dintre cele mai radicale intervenții demografice din istoria modernă. În multe regiuni, măsurile au fost aplicate cu duritate, inclusiv prin avorturi forțate, sterilizări și amenzi severe pentru familiile care depășeau limita impusă de stat. În provincia Shandong, una dintre cele mai populate, au rămas amintiri dureroase despre campanii extreme de control al nașterilor desfășurate la începutul anilor ’90, iar multe femei povestesc și astăzi despre intervenții medicale impuse și presiuni exercitate de autorități pentru a împiedica nașterea unor copii considerați „în plus”.
Deși politica a fost abandonată în urmă cu un deceniu, efectele sale continuă să influențeze mentalitatea societății chineze. Spre deosebire de părinții lor, mulți tineri nu mai consideră maternitatea o obligație. Costurile ridicate legate de locuințe, educație și creșterea copiilor reprezintă principalele motive pentru care multe cupluri amână sau renunță complet la ideea de a avea copii.
Un studiu recent arată că aproape jumătate dintre femeile chineze cu vârste între 18 și 24 de ani declară că nu își doresc copii, comparativ cu 6% în 2012. Experții spun că această schimbare reflectă nu doar dificultățile economice, ci și o transformare profundă a valorilor sociale.
În contextul unei populații care îmbătrânește rapid și a reducerii forței de muncă, autoritățile încearcă să stimuleze natalitatea. Totuși, multe femei consideră că decizia de a avea copii trebuie să aparțină exclusiv individului. Sociologii subliniază că generațiile crescute după politica copilului unic au fost educate într-un model familial diferit, iar dorința pentru familii numeroase este mult mai redusă decât în trecut. În plus, accesul mai mare la educație și independența economică oferă femeilor opțiuni care nu existau pentru generațiile anterioare.
Pentru multe femei chineze, această perioadă este văzută ca o oportunitate de a lua decizii personale fără constrângerile care au marcat viețile mamelor și bunicilor lor.
