Cercetători militari belgieni: România este cea mai afectată țară NATO de atacurile cu drone
România este țara NATO cea mai afectată de prăbușirile de drone, potrivit unei analize belgiene care arată o creștere vertiginosă a acestor incidente începând din 2025.
Pe 29 mai, o dronă rusească Geran-2 s-a prăbușit într-un bloc de apartamente din Galați, situat la aproximativ 15 kilometri de granița cu Ucraina. În urma incidentului, două persoane au fost rănite, cinci mașini au fost avariate, iar 70 de locuitori au fost evacuați.
Acest caz nu este izolat. Între martie 2022 și mai 2026, cel puțin 38 de drone s-au prăbușit pe teritoriul unor țări nebeligerante, în special membre ale Uniunii Europene și NATO. Dintre acestea, 29 au fost accidente fără pagube materiale, în zone predominant rurale sau împădurite, iar 9 au provocat pagube materiale, inclusiv două decese în Polonia în 2022.
În ceea ce privește originea dronelor, 22 au fost atribuite Rusiei, 7 Ucrainei, 3 Belarusului, iar pentru 6 nu s-a putut stabili proveniența.
România se află pe primul loc în topul țărilor afectate, urmată de Polonia, Lituania și Letonia, toate având granițe directe cu teatrul de operațiuni din Ucraina.
Frecvența prăbușirilor a crescut vertiginos din 2025. În primii trei ani ai conflictului, între martie 2022 și iulie 2025, au fost raportate doar 13 accidente. Între august și decembrie 2025, s-au înregistrat 10 incidente suplimentare, iar între ianuarie și mai 2026, alte 15, aproape egalând numărul celor din perioadele anterioare.
Alain De Neve, cercetător la Institutul Regal Superior de Apărare (IRSD), afirmă că această creștere este legată de intensificarea atacurilor aeriene rusești, care includ un număr mare de drone, rachete balistice și rachete de croazieră lansate simultan pentru a copleși apărarea aeriană ucraineană. „În perioadele de vârf, de exemplu, aveți 400 de drone desfășurate pentru a însoți 40 sau 50 de rachete balistice”, explică el. Astfel, crește probabilitatea ca unele drone să se prăbușească sau să rămână fără combustibil dincolo de granițele Ucrainei.
Joseph Henrotin, cercetător în științe politice, adaugă că războiul electronic tot mai intensificat contribuie la creșterea numărului de accidente. „Mijloacele de bruiaj disponibile ambelor părți au crescut. Drept urmare, probabilitatea acestui tip de incident nu face decât să crească, în primul rând, datorită frecvenței crescute a atacurilor; în al doilea rând, datorită evoluției tehnicilor de război electronic.”
Henrotin subliniază însă că, în raport cu numărul colosal de drone lansate, accidentele rămân marginale statistic. „La fiecare trei zile, există valuri de peste 500 de drone. Comparativ cu acestea, numărul de drone care plutesc în derivă în spațiul aerian european este aproape anecdotic.” El adaugă însă: „Pentru cineva care primește o dronă în grădina sa, evident, nu este deloc anecdotic. Și nici din punct de vedere politic, nu este.”
În ceea ce privește natura acestor incidente, Joseph Henrotin identifică trei posibile cauze: defecte de proiectare ale dronelor, bruiajul ucrainean care determină prăbușirea dispozitivelor în alte zone, inclusiv în afara Ucrainei, și intenția deliberată de a testa reacțiile țărilor NATO, exemplificată printr-un incident din Polonia în iarna anului 2025.
Henrotin sugerează că Rusia ar putea încerca să creeze situații conflictuale folosind drone de origine ucraineană deturnate pentru a provoca incidente în state baltice, o practică care ar avea ca scop fragmentarea alianței NATO. Alain De Neve confirmă că unele accidente nu sunt întâmplătoare, menționând un caz în care o dronă prăbușită în Polonia a reușit să se conecteze la rețeaua de comunicații poloneză pentru a continua zborul, ceea ce reprezintă o formă de provocare împotriva spațiului aerian NATO.
Potrivit acestuia, Rusia utilizează aceste incidente pentru a testa solidaritatea Alianței Atlantice, monitorizând timpul de reacție, decolările avioanelor de vânătoare și modul de operare, obținând astfel informații despre capacitățile și limitele NATO.
Joseph Henrotin precizează că Rusia măsoară reacțiile NATO și UE prin observatori aflați pe teren, radarele din regiune, inclusiv din enclava Kaliningrad, precum și prin monitorizarea dezbaterilor politice și mediatice generate de aceste incidente. Astfel, fiecare dronă căzută devine un instrument de informații cu cost redus.
Uniunea Europeană a prezentat în toamna anului 2025 proiectul „Inițiativa europeană privind dronele”, care ar trebui să fie operațională până în 2027, iar NATO a lansat Operațiunea Eastern Sentry pentru consolidarea supravegherii flancului estic. Cu toate acestea, apărarea aeriană rămâne în mare parte subdezvoltată, inclusiv în Belgia, unde singurele capabilități până acum au fost avioanele F-16.
Belgia încearcă să își îmbunătățească capacitățile cu achiziția sistemelor NASAMS, baterii de rachete sol-aer cu rază medie de acțiune, capabile să intercepteze drone și rachete de croazieră la altitudini mici și medii. Alain De Neve precizează că apărarea aeriană trebuie să fie stratificată și coordonată între țările vecine pentru a fi eficientă, menționând că eficiența sistemului poate fi evaluată doar în condiții reale de luptă.
În ritmul actual, numărul prăbușirilor de drone pe teritoriul european ar putea ajunge la cincizeci până la sfârșitul anului 2026. Alain De Neve indică un scenariu care îi preocupă pe analiști, privind o posibilă convergență între amenințarea dronelor și a flotei fantomă rusești, cu nave echipate cu drone care ar putea ataca instalații critice pe coastă, inclusiv în Belgia.
În final, jurnaliștii belgieni notează că locuitorii blocului din Galați au învățat pe propria experiență că războiul poate bate acum la orice fereastră.
