Decizia Curții Constituționale și contextul legislativ
Curtea Constituțională a decis să respingă sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan privind legea care permite continuarea proiectelor hidroenergetice începute în ariile protejate.
CCR a decis pe 24 iunie, cu majoritate de voturi, să respingă ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate privind legea care permite continuarea proiectelor hidroenergetice începute și neterminate în ariile naturale protejate. Curtea a stabilit că prevederile contestate, precum și legea în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Legea a fost adoptată definitiv de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025, cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă, iar pe 25 octombrie a fost transmisă președintelui pentru promulgare. Sesizarea lui Nicușor Dan a fost înregistrată la CCR pe 12 noiembrie.
Actul normativ permite, în anumite condiții, modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru suprafețele unde existau, la 29 iunie 2007, proiecte de amenajări hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat și care erau deja începute. De asemenea, legea introduce excepții de la evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte legate de securitatea națională și pentru lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a unor capacități energetice existente în arii protejate.
Argumentele președintelui și răspunsul CCR
În sesizarea adresată Curții, președintele Nicușor Dan susținea că legea poate permite reducerea limitelor unor arii protejate fără respectarea garanțiilor de mediu stabilite de legislația europeană. Administrația Prezidențială argumenta că reluarea sau modificarea unor proiecte vechi nu exclude obligația efectuării evaluărilor privind efectele asupra habitatelor și speciilor protejate.
Sesizarea făcea referire la Directiva Habitate și Directiva Păsări și susținea că legea ar putea încălca obligațiile României în calitate de membră a Uniunii Europene. Curtea Constituțională nu a acceptat aceste argumente și a constatat constituționalitatea legii.
Reacții și implicații ale legii
Proiectul legislativ inițiat de senatorul PSD Daniel Zamfir în 2022 a generat un conflict cu organizațiile de mediu precum Bankwatch România, Comunitatea Declic, EcoLegal și Eco-Civica. Acestea au susținut după adoptarea legii că aceasta ar putea afecta 27 de parcuri naționale și naturale și că modificarea limitelor zonelor protejate creează un precedent periculos.
Unul dintre proiectele controversate este hidrocentrala Răstolița, începută în 1989. În mai 2026, Înalta Curte a menținut suspendarea unei hotărâri de Guvern care permitea scoaterea din fondul forestier a 37,5 hectare de pădure pentru acest proiect. Organizațiile Declic și Bankwatch afirmă că finalizarea hidrocentralei ar avea un impact major asupra ecosistemelor din zonă.
Daniel Zamfir și susținătorii proiectelor hidroenergetice susțin că România are nevoie de capacități suplimentare de producție și că este absurd ca investițiile începute și realizate în proporție importantă înainte ca terenurile să fie incluse în ariile protejate să fie abandonate.
Parlamentarul a transmis că legea pe care a inițiat-o încă din 2022 va intra în vigoare „săptămâna viitoare”, după publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial. „Legea pe care am inițiat-o încă din 2022 și care permite continuarea hidrocentralelor va intra în vigoare săptămâna viitoare!!! CCR a publicat în MO decizia de respingere a contestării legii care permite continuarea hidrocentralelor începute în trecut și neterminate din cauza condițiilor aberante de mediu impuse prin introducerea lor în zona ariilor protejate”, a transmis Zamfir. Senatorul a adăugat pe Facebook: „A venit «Zamfireasca» fatală pentru neomarxiști!”
Legea nu intră automat în vigoare prin simpla publicare a deciziei CCR. După confirmarea constituționalității, președintele trebuie să o promulge. Constituția prevede un termen de cel mult 10 zile pentru promulgare de la primirea deciziei CCR, iar legea devine efectivă la trei zile după publicarea sa în Monitorul Oficial, dacă nu este stabilită o altă dată în text.
