Evoluția traficului în strâmtori strategice
Doar șapte nave de mărfuri au traversat joi Strâmtoarea Ormuz, jumătate din numărul înregistrat în ziua precedentă, potrivit datelor furnizate de compania de monitorizare a transportului maritim Kpler. Scăderea are loc în contextul incertitudinii privind reluarea negocierilor de pace dintre Statele Unite și Iran și al riscurilor persistente pentru transportul comercial din Orientul Mijlociu.
Din cele șapte nave, patru au intrat în strâmtoare, iar trei au ieșit. Niciuna nu a fost un petrolier de tip VLCC (Very Large Crude Carrier) sau un transportator de gaze naturale lichefiate (LNG). Datele sunt importante deoarece Strâmtoarea Ormuz reprezenta, înainte de izbucnirea războiului, ruta pentru aproape o cincime din transporturile mondiale de țiței și LNG.
Datele Kpler arată că traficul comercial prin Ormuz rămâne la niveluri extrem de reduse în comparație cu perioadele în care ruta funcționa normal. Totuși, o navă de mari dimensiuni pentru transportul gazelor, încărcată cu propan și butan, a părăsit joi zona Golfului prin ruta iraniană. Nava nu transporta însă țiței sau LNG, cele două categorii de mărfuri pentru care Strâmtoarea Ormuz are o importanță deosebită pentru piața energetică mondială.
Evoluția actuală trebuie privită și prin prisma datelor Kpler din ultimele luni. Compania a raportat anterior că traficul prin strâmtoare a coborât dramatic după reizbucnirea conflictului, iar navele care continuă să tranziteze zona s-au concentrat în mare parte pe ruta iraniană, în afara culoarului maritim recunoscut oficial.
Reducerea activității nu s-a limitat la Strâmtoarea Ormuz. La Bab el-Mandeb, un alt punct strategic pentru transportul energetic și comercial, 23 de nave de mărfuri au tranzitat joi zona, față de câte 34 în fiecare dintre cele două zile precedente.
Dintre cele 23 de nave, 16 au intrat în strâmtoare, iar șapte au ieșit. Printre navele care au părăsit zona s-au numărat două petroliere Suezmax, Stoic Warrior și Dokos. Acestea transportau țiței destinat Vietnamului, respectiv Indiei. Nici prin Bab el-Mandeb nu a trecut joi vreun VLCC sau transportator de LNG.
Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Golful Oman și Oceanul Indian și reprezintă una dintre cele mai importante artere maritime pentru piața mondială a energiei.
Înainte de război, prin această zonă trecea aproape 20% din transporturile globale de țiței și gaze naturale lichefiate. Orice reducere semnificativă și prelungită a traficului poate afecta exporturile producătorilor din Golf și poate pune presiune asupra prețurilor internaționale la petrol și gaze.
Kpler estima în iulie că producția de petrol și condensat din Orientul Mijlociu ar putea rămâne sub nivelurile de dinaintea conflictului până la începutul lui 2027, în scenariul unui conflict prelungit. Compania anticipa pentru august o producție regională de aproximativ 16,6 milioane de barili pe zi, comparativ cu aproximativ 27 de milioane de barili pe zi înainte de război.
Evoluția traficului maritim este urmărită îndeaproape în condițiile în care negocierile dintre Washington și Teheran privind încheierea conflictului și reluarea circulației comerciale prin Ormuz nu au produs încă o soluție stabilă. Datele recente arată cât de sensibilă rămâne activitatea maritimă la evoluțiile geopolitice. Kpler a observat în august că orice progres diplomatic privind redeschiderea strâmtorii poate reduce prima de risc inclusă în prețurile europene și asiatice ale gazelor naturale.
În același timp, scăderea numărului de nave care traversează efectiv cele două puncte strategice indică faptul că transportatorii continuă să manifeste prudență.
Numărul de nave care trec prin Ormuz și Bab el-Mandeb va rămâne unul dintre principalii indicatori ai evoluției crizei. O revenire constantă a traficului, în special a petrolierelor mari și a transportatoarelor LNG, ar putea indica o îmbunătățire a condițiilor de securitate și o reducere a riscului pentru operatorii maritimi. În schimb, menținerea traficului la niveluri foarte scăzute ar continua să limiteze fluxurile de energie din Golf și să mențină presiunea asupra piețelor petroliere și ale gazelor naturale.
