Kirilo Budanov, șeful Biroului Președintelui Ucrainei și fostul comandant al serviciului de informații militare de la Kiev, susține că statele europene încep să perceapă tot mai clar amploarea războiului hibrid atribuit Rusiei. Oficialul ucrainean a avertizat că asemenea operațiuni pot evolua de la propagandă și dezinformare la sabotaje împotriva industriei de apărare, aeroporturilor, căilor ferate și altor infrastructuri strategice. (euronews)
Budanov a făcut declarațiile joi, 10 septembrie, în marja The Rīga Conference 2026, forumul de securitate și politică externă desfășurat în capitala Letoniei în perioada 10-11 septembrie. (Rīga Conference)
„Statele din Europa Centrală (…) văd și simt manifestările actelor agresive ale Rusiei, concretizate în operațiuni hibride”, a declarat Budanov pentru Euronews.
Potrivit oficialului ucrainean, Moscova utilizează un tipar care începe cu „operațiuni speciale de informare și propagandă” și poate evolua spre „operațiuni de altă natură”, inclusiv incidente grave la întreprinderi din industria de apărare, „pe aerodromuri, pe căile ferate”. (euronews)
Budanov a susținut că schimbarea de percepție începe să fie vizibilă în state care, până recent, tratau problema războiului hibrid în principal ca pe o amenințare concentrată asupra flancului estic al NATO.
„Sper că această schimbare are loc și va continua și că toată lumea înțelege acum cu cine avem de-a face”, a afirmat el. (euronews)
Incidente investigate în Estonia și Germania
Declarațiile lui Budanov vin după mai multe incidente care au amplificat preocupările europene privind operațiunile de sabotaj atribuite Rusiei.
În Estonia, autoritățile investighează un atac prin incendiere asupra Milrem Robotics, companie specializată în sisteme militare terestre fără pilot și furnizor de echipamente utilizate inclusiv de Ucraina.
Premierul estonian Kristen Michal a declarat în august că o posibilă implicare a Rusiei reprezintă una dintre direcțiile anchetei. Suspecții au fost identificați, însă autoritățile estoniene nu au stabilit până în prezent public responsabilitatea Rusiei pentru incident. (Reuters)
Un caz mult mai avansat din punctul de vedere al atribuirii oficiale s-a produs în Germania.
La 4 august, o dronă echipată cu explozibil și sistem de detonare a fost descoperită la aeroportul Leipzig/Halle, unul dintre principalele noduri logistice europene și un punct utilizat inclusiv pentru transporturile destinate Ucrainei. Procurorii federali germani au preluat ancheta și au tratat cazul drept un atac grav asupra infrastructurii de transport. (Reuters)
După aproape o lună de investigații, guvernul german a atribuit oficial Rusiei tentativa de atac.
La 1 septembrie, ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că probele obținute de serviciile de securitate germane și informațiile furnizate de partenerii europeni indică „în mod clar implicarea Rusiei”. Berlinul a precizat că configurația dronei, explozibilul și tehnologia de detonare prezentau caracteristici cunoscute din alte operațiuni hibride rusești și din războiul împotriva Ucrainei. (tagesschau.de)
Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a încadrat incidentul într-un context mai amplu.
„Comportamentul periculos al Federației Ruse descris acum face parte dintr-o lungă serie de tentative de destabilizare, dezinformare, amenințări, sabotaj și agresiune împotriva Europei”, a declarat Wadephul pe 1 septembrie. (Auswärtiges Amt)
Moscova a respins acuzațiile Germaniei și a calificat incidentul drept o provocare fabricată. (Reuters)
România a anunțat dejucarea unei operațiuni coordonate de Rusia
Avertismentul lui Budanov are relevanță directă și pentru România.
Serviciul Român de Informații a anunțat pe 8 septembrie că, împreună cu DIICOT, MAI-DCCO, MApN-DGIA și servicii partenere externe, a prevenit o operațiune de sabotaj pe teritoriul României despre care afirmă că era coordonată de Federația Rusă. (Serviciul Român de Informații)
Un cetățean rus stabilit în România fusese monitorizat de SRI începând din februarie și ar fi primit instrucțiuni pentru documentarea foto-video a unor centre de comunicații, baze militare utilizate de aliații NATO, infrastructuri critice și aeronave cargo ucrainene Antonov aflate pe teritoriul național.
SRI a precizat că modul de operare identificat este similar celui utilizat în alte state europene de rețele de sabotori coordonate de entități din Federația Rusă. (Serviciul Român de Informații)
Serviciul mai documentase în 2024 și 2025 operațiuni de sabotaj atribuite unor rețele controlate de serviciile ruse, inclusiv tentative în care persoane recrutate prin intermediari urmau să incendieze sau să documenteze obiective considerate strategice. (Serviciul Român de Informații)
Budanov: Europa poate folosi experiența acumulată de Ucraina
La Riga, Budanov a insistat asupra ideii că Ucraina poate transfera către statele NATO experiența acumulată în peste patru ani de război la scară largă cu Rusia.
„Nimeni în lume nu are experiența militară pe care o au Ucraina și Rusia”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei dezbateri dedicate integrării lecțiilor războiului din Ucraina în planificarea NATO. (euronews)
Mesajul său către aliații europeni a fost direct:
„If you don’t want to deal with Russia — deal with us.”
Budanov a adăugat că experiența acumulată de Ucraina a avut un cost enorm.
„The experience that we have is very expensive in terms of blood and money. So save your blood and save your money, and use our experience.” (euronews)
Referindu-se în special la Estonia și Letonia, șeful Biroului Președintelui Ucrainei a precizat că statele baltice beneficiază de un schimb permanent de informații cu aliații și că amenințarea continuă să fie monitorizată.
„Această amenințare va rămâne o amenințare potențială. Trebuie să țineți cont de experiența țării noastre”, a declarat Budanov. (euronews)
Avertismentul formulat la Riga se înscrie într-o schimbare mai amplă a evaluărilor de securitate europene. Sabotajul, atacurile cibernetice, operațiunile de influență și acțiunile clandestine împotriva infrastructurii critice sunt tratate tot mai mult de guvernele europene și de NATO nu ca incidente izolate, ci ca elemente ale unei confruntări desfășurate sub pragul războiului convențional. (ft.com)
