Președinta Bulgariei, Iliana Iotova, a declarat miercuri, 14 octombrie, că autoritățile analizează toate instrumentele diplomatice și de securitate disponibile pentru protejarea navigației comerciale. Sofia intenționează să sesizeze Consiliul de Securitate al ONU și să solicite includerea securității maritime pe agenda reuniunii Consiliului European din 15 octombrie.
Demersurile vin după o serie de atacuri asupra unor nave comerciale aflate în apropierea coastelor Bulgariei, incidente care au ridicat întrebări privind capacitatea statelor riverane de a proteja infrastructura civilă și libertatea de navigație.
Atacurile asupra navelor comerciale amplifică presiunile asupra NATO
La 13 octombrie, două nave comerciale au fost lovite de drone în largul coastelor bulgare. Una dintre acestea, HS Dignity, sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat în apropierea localității Krapets, situată la mică distanță de frontiera cu România.
Potrivit informațiilor comunicate de autoritățile bulgare, cinci membri ai echipajului au fost salvați, iar alți 11 erau în continuare dați dispăruți. Operațiunile de căutare și salvare au fost afectate de condițiile meteorologice.
O a doua navă, Chelsea-3, sub pavilion maltez și operată de o companie ucraineană, a suferit avarii în urma atacului. Toți cei 15 membri ai echipajului au supraviețuit.
Incidentele din 13 octombrie au urmat altor atacuri asupra transportului comercial din regiune, inclusiv celor raportate la 6 octombrie, ceea ce a determinat autoritățile de la Sofia să solicite sprijin internațional pentru investigarea originii dronelor și consolidarea protecției maritime.
Premierul bulgar Rumen Radev a declarat că nu există, în acest moment, dovezi concludente care să stabilească responsabilitatea pentru atacuri. Totuși, șeful guvernului a apreciat că efectele incidentelor favorizează Rusia, argumentând că Ucraina nu ar avea un interes evident în distrugerea propriilor nave comerciale.
Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, convocată pentru explicații, a respins asocierea Moscovei cu incidentele și a sugerat posibilitatea unei provocări organizate de o terță parte. Anchetele privind circumstanțele atacurilor continuă.
România și Turcia, implicate în coordonarea măsurilor de securitate
Escaladarea incidentelor maritime a intensificat contactele diplomatice dintre cele trei state membre NATO riverane Mării Negre: România, Bulgaria și Turcia.
Președinta Iliana Iotova a discutat miercuri cu președintele României, Nicușor Dan, despre amenințările la adresa navigației comerciale și necesitatea unor măsuri coordonate de protecție a infrastructurii civile.
În paralel, miniștrii Apărării din regiune au inițiat consultări privind îmbunătățirea schimbului de informații, supravegherea aeriană și identificarea unor soluții comune pentru combaterea dronelor.
O reuniune trilaterală dedicată securității Mării Negre este avută în vedere în perioada următoare, cu obiectivul stabilirii unor măsuri operaționale concrete.
Pentru România, evoluțiile au o relevanță strategică directă. Proximitatea incidentelor față de frontiera maritimă românească, importanța portului Constanța și rolul coridoarelor comerciale care conectează Ucraina de piețele internaționale fac din securitatea navigației o componentă esențială a stabilității regionale.
În acest context, cooperarea dintre București, Sofia și Ankara poate contribui la consolidarea capacităților de avertizare timpurie și la dezvoltarea unei imagini operaționale comune asupra amenințărilor din Marea Neagră.
Articolul 4 al NATO, o opțiune diplomatică înaintea unei eventuale escaladări
Invocarea Articolului 4 ar reprezenta o etapă importantă în gestionarea colectivă a riscurilor de securitate din Marea Neagră, fără a presupune însă declanșarea automată a unui răspuns militar.
Potrivit Tratatului Atlanticului de Nord, orice stat membru poate solicita consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate.
Spre deosebire de Articolul 5, care reglementează apărarea colectivă în cazul unui atac armat, Articolul 4 este un instrument de consultare politică și coordonare strategică.
Președinta Iliana Iotova a precizat că o eventuală invocare a acestui mecanism trebuie analizată atent și ar avea o greutate politică mai mare dacă demersul ar fi susținut de mai multe state membre.
În prezent, Bulgaria nu a anunțat activarea formală a Articolului 4, opțiunea fiind în continuare evaluată la nivel politic și diplomatic.
Totodată, Sofia urmărește obținerea unui acord regional pentru instituirea unui moratoriu asupra utilizării dronelor împotriva navelor comerciale și a infrastructurii civile din Marea Neagră.
Bulgaria accelerează investițiile în sisteme antidronă
Pe lângă inițiativele diplomatice, autoritățile bulgare pregătesc măsuri concrete pentru consolidarea capacităților naționale de apărare.
Ministrul Apărării, Dimitar Stoianov, a anunțat că Bulgaria intenționează să adere până la 30 octombrie la inițiativa NATO „Drone Edge”, destinată combaterii amenințărilor aeriene la joasă altitudine.
Sofia a prevăzut o investiție de aproximativ 80 de milioane de euro, prin mecanismul european SAFE, pentru achiziționarea a 20 de sisteme antidronă, dintre care zece mobile și zece staționare.
Autoritățile bulgare pregătesc și semnarea unui memorandum de înțelegere cu Spania pentru achiziția comună a acestor echipamente.
În paralel, Sofia solicită sprijinul aliaților pentru îmbunătățirea supravegherii aeriene și maritime, inclusiv prin utilizarea mijloacelor radar și a imaginilor satelitare.
Marea Neagră, o preocupare tot mai importantă pentru securitatea europeană
Atacurile asupra transportului comercial arată că riscurile generate de războiul ruso-ucrainean depășesc zona operațiunilor militare directe și afectează securitatea rutelor maritime internaționale.
Pentru statele NATO riverane, protejarea navigației presupune atât dezvoltarea unor capacități militare adecvate, cât și mecanisme eficiente de coordonare diplomatică și schimb de informații.
Dimensiunea economică este la fel de importantă. Coridoarele maritime din Marea Neagră susțin exporturile agricole ale Ucrainei și conectivitatea comercială dintre Europa, Caucaz și piețele internaționale. Persistența atacurilor poate majora costurile de asigurare, poate afecta predictibilitatea transporturilor și poate determina operatorii comerciali să își reevalueze rutele.
Pentru România, Bulgaria și Turcia, miza imediată este limitarea acestor vulnerabilități fără extinderea confruntării militare.
Posibila invocare a Articolului 4 de către Bulgaria indică, astfel, o schimbare de abordare: incidentele asupra navelor comerciale nu mai sunt tratate exclusiv ca probleme de securitate maritimă, ci și ca potențiale amenințări care necesită consultări la nivelul întregii Alianțe Nord-Atlantice.
Decizia Sofiei și rezultatele consultărilor cu Bucureștiul și Ankara vor arăta în ce măsură această preocupare regională se va transforma într-o inițiativă comună a NATO pentru consolidarea securității în Marea Neagră.
Citește și
