Guvernul laburist condus de Anthony Albanese pregătește una dintre cele mai ambițioase intervenții asupra modului în care funcționează rețelele sociale: platformele ar urma să fie obligate să le ofere utilizatorilor posibilitatea de a renunța la feedurile personalizate algoritmic. Măsura va fi inclusă în proiectul australian privind „Digital Duty of Care”, care transferă către companiile tehnologice o parte mai mare din responsabilitatea pentru identificarea și reducerea riscurilor generate de propriile servicii.
Proiectul urmează să fie prezentat în această săptămână sub forma unui „exposure draft”, document legislativ destinat consultării înaintea formei finale a legii. Potrivit informațiilor obținute de ABC News, platformele ar trebui să afișeze periodic utilizatorilor mesaje prin care aceștia să poată alege între feedul personalizat algoritmic și un flux compus în principal din conținutul conturilor pe care au decis să le urmărească.
Schimbarea ar viza mecanismele de recomandare care determină în prezent o parte considerabilă din conținutul afișat pe platforme precum Facebook, Instagram, TikTok, X sau YouTube. Aceste sisteme folosesc informații despre comportamentul utilizatorului, interesele sale, istoricul consumului de conținut, date demografice și, în anumite situații, informații privind localizarea pentru a decide ce materiale sunt afișate și în ce ordine.
Utilizatorii ar putea opri personalizarea algoritmică
Modelul pregătit de guvernul Albanese este, în acest moment, unul de tip „opt-out”. Algoritmul personalizat ar continua să funcționeze implicit, dar utilizatorii ar trebui să primească în mod repetat posibilitatea de a-l dezactiva.
În această variantă, cine renunță la personalizare ar urma să vadă cu prioritate postările conturilor pe care le urmărește, în locul unui flux alcătuit de platformă pe baza profilului comportamental al utilizatorului.
Premierul Anthony Albanese a susținut public principiul unui control mai mare acordat utilizatorului.
„This is not about giving government control. It’s about giving people control”, a transmis premierul australian într-un text publicat luni, argumentând că platformele trebuie să își asume responsabilitatea pentru sistemele prin care distribuie conținut.
Ministrul Comunicațiilor, Anika Wells, a criticat la rândul său caracterul opac al sistemelor de recomandare utilizate de marile platforme.
Potrivit acesteia, algoritmii au permis companiilor de social media să influențeze cultura australiană „for better or worse”, iar riscurile produse în mediul digital pot avea consecințe directe în lumea reală.
De la eliminarea conținutului la obligația de prevenire a riscurilor
Modificarea algoritmilor reprezintă însă doar o parte a proiectului.
Nucleul viitorului sistem este introducerea unei obligații legale de diligență — „Digital Duty of Care” — pentru serviciile online. În loc ca autoritățile să intervină predominant după apariția unui prejudiciu sau după raportarea unui material, companiile ar trebui să identifice anticipat riscurile previzibile generate de serviciile lor și să adopte măsuri pentru prevenirea sau reducerea acestora.
Documentele oficiale publicate de guvern în luna mai arată că obligația ar urma să acopere atât conținutul ilegal, cât și anumite forme grave de conținut dăunător.
În categoria conținutului ilegal sunt incluse materialele privind exploatarea sexuală a copiilor, promovarea terorismului, incitarea sau instruirea privind infracțiuni și violență, hărțuirea, stalking-ul, doxxing-ul, abuzul prin imagini și alte forme de comportament deja incriminate de legislația australiană.
Pentru minori, cadrul ar urma să fie mai larg.
ABC News relatează că proiectul va defini aproximativ șase categorii suplimentare de „vătămare psihosocială” pentru persoanele sub 18 ani, între acestea fiind incluse conținuturile legate de tulburările de imagine corporală și bullying. Documentele pregătitoare ale guvernului menționează, de asemenea, promovarea tulburărilor alimentare, autovătămarea, suicidul și promovarea unor comportamente periculoase.
Algoritmul însuși ar deveni o problemă de siguranță
Una dintre modificările importante de abordare este faptul că autoritățile nu mai privesc exclusiv conținutul individual, ci și arhitectura prin care acesta ajunge la utilizatori.
Documentul guvernamental privind Digital Duty of Care menționează explicit proiectarea sistemelor algoritmice de recomandare. Platformele ar putea fi obligate să demonstreze că acestea sunt concepute astfel încât să limiteze distribuirea conținutului ilegal sau grav dăunător și să reducă riscul expunerii repetate a minorilor la anumite comportamente periculoase.
Este o diferență importantă față de modelul clasic de moderare.
Problema nu mai este doar dacă o anumită postare trebuie eliminată, ci dacă mecanismul platformei amplifică sistematic un anumit tip de conținut pentru a menține utilizatorul conectat.
Guvernul susține că această problemă este deosebit de relevantă în cazul adolescenților. Albanese a afirmat că algoritmii pot conduce utilizatorii către succesiuni tot mai extreme de materiale și a menționat explicit efectele asupra imaginii corporale, precum și expunerea băieților și tinerilor la conținut misogin.
Dezbatere între „opt-out” și „opt-in”
Există însă o dispută importantă asupra modului în care ar trebui aplicată reforma.
Guvernul pregătește în prezent sistemul „opt-out”: algoritmul rămâne activ, iar utilizatorul poate decide să îl oprească.
Organizația Teach Us Consent și fondatoarea acesteia, Chanel Contos, susțin o variantă mai restrictivă pentru platforme: feedul personalizat să fie dezactivat implicit, iar utilizatorul să fie cel care solicită în mod expres activarea lui.
„Opt-in” ar însemna că noul utilizator ar începe cu un feed cronologic sau limitat la conturile urmărite și ar trebui să consimtă ulterior la personalizarea algoritmică.
Contos consideră sistemul „opt-out” un prim pas, dar susține că modelul invers ar oferi o protecție mai eficientă în special adolescenților care intră pentru prima dată pe rețelele sociale după împlinirea vârstei de 16 ani.
Verzii australieni susțin, de asemenea, modelul „opt-in”, iar senatoarea Sarah Hanson-Young a depus propria inițiativă legislativă în această direcție.
Opoziția avertizează asupra riscului de cenzură
Proiectul a deschis însă și o dezbatere politică privind libertatea de exprimare.
Liderul opoziției, Angus Taylor, a declarat că este „deeply sceptical” și că dorește să vadă forma concretă a proiectului înainte de a decide poziția Coaliției. El a avertizat asupra riscului ca legislația să devină un instrument de control al conținutului și a susținut acordarea unei puteri mai mari părinților asupra utilizării rețelelor sociale de către copii.
Liderul Nationals, Matt Canavan, a formulat luni critici și mai dure, susținând că mecanismul ar putea permite guvernului să influențeze indirect conținutul politic consumat de australieni.
Executivul respinge interpretarea.
Ministrul Mark Butler a declarat luni că scopul proiectului nu este limitarea opiniilor, ci obligarea companiilor să reducă riscurile generate de modul în care își proiectează și operează serviciile.
Forma finală a legislației va fi importantă pentru această dezbatere, deoarece proiectul trebuie să delimiteze conținutul ilegal și prejudiciile grave de exprimarea politică sau opiniile controversate, dar legale.
Documentul guvernamental din mai precizează explicit că pragul pentru „serious harm” trebuie stabilit astfel încât protejarea utilizatorilor să nu afecteze nejustificat libertatea de exprimare.
Amenzi de peste 100 de milioane de dolari australieni
Guvernul intenționează să susțină noile obligații prin sancțiuni financiare considerabil mai mari.
Potrivit ABC News, încălcările Digital Duty of Care ar putea atrage amenzi de peste 100 de milioane de dolari australieni.
eSafety Commissioner, autoritatea australiană pentru siguranță online, ar urma să primească instrumente suplimentare de supraveghere și investigație.
Una dintre metodele prevăzute este utilizarea unor conturi de test — așa-numitele „sock puppets” — prin care autoritatea și cercetători independenți autorizați ar putea simula comportamentul unor utilizatori, inclusiv al unor copii, pentru a observa ce tip de conținut le recomandă efectiv platformele.
Un asemenea mecanism ar permite autorităților să testeze direct diferența dintre politicile declarate public de o companie și comportamentul real al sistemului său de recomandare.
Australia are deja o limită de 16 ani pentru conturile de social media
Noua legislație este separată de regimul privind vârsta minimă pentru utilizarea anumitor rețele sociale, aflat deja în vigoare.
Din 10 decembrie 2025, platformele considerate supuse restricției de vârstă trebuie să ia „măsuri rezonabile” pentru a împiedica persoanele sub 16 ani din Australia să creeze sau să păstreze conturi.
Lista publicată de eSafety include Facebook, Instagram, Kick, Reddit, Snapchat, Threads, TikTok, Twitch, X și YouTube.
Măsura nu incriminează minorii și nu le aplică sancțiuni copiilor sau părinților. Obligația legală revine platformelor, iar conținutul public care poate fi accesat fără cont rămâne disponibil.
Prin urmare, descrierea sistemului drept o interdicție generală asupra accesului minorilor la internet sau drept o măsură de cenzură nu surprinde exact mecanismul juridic: legislația stabilește în primul rând o vârstă minimă pentru deținerea conturilor pe anumite servicii.
Canberra încearcă acum să reglementeze arhitectura platformelor
Digital Duty of Care marchează o etapă diferită a politicii australiene.
Dacă legislația privind vârsta minimă stabilește cine poate deține un cont, noul proiect încearcă să intervină asupra modului în care serviciul funcționează după ce utilizatorul intră pe platformă.
Pentru prima dată, alegerea asupra personalizării algoritmice ar putea deveni un drept explicit al utilizatorului, iar companiile ar putea fi obligate să demonstreze că sistemele lor de recomandare au fost proiectate ținând cont de riscurile previzibile pentru public.
Deocamdată, proiectul se află înaintea formei legislative definitive. Modelul exact al mecanismului de dezactivare a algoritmilor, categoriile de prejudicii acoperite, competențele eSafety Commissioner și valoarea finală a sancțiunilor pot fi modificate în urma consultărilor și a negocierilor parlamentare.
Direcția aleasă de Canberra este însă deja clară: după introducerea limitei de 16 ani pentru anumite conturi de social media, guvernul Albanese mută dezbaterea de la accesul la platforme către mecanismele prin care acestea captează atenția și aleg conținutul pe care îl distribuie fiecărui utilizator.
