Ministrul Culturii solicită corectarea dezechilibrelor salariale în rândul profesioniștilor din cultură
Ministerul Culturii a transmis că, pentru muncă de valoare egală, trebuie să existe o salarizare egală, propunând corectarea dezechilibrelor salariale pentru funcțiile de specialitate din muzee, biblioteci, centre culturale și instituții media culturale.
Propunerile vizează apropierea nivelului de salarizare în aceste domenii la nivelul existent în sectorul artelor spectacolului, precum și o corelare mai echilibrată cu profesiile din sistemul de educație. Documentul a fost elaborat după consultări cu organizațiile sindicale reprezentative, dezbateri în Comisia de Dialog Social și analize tehnice bazate pe metodologia utilizată de Banca Mondială în cadrul reformei salarizării.
Analiza compară funcțiile de specialitate din cultură cu funcția de profesor în învățământul preuniversitar, gradul didactic I, cu vechime de peste 25 de ani, utilizând criterii precum nivelul studiilor, complexitatea activității, responsabilitatea decizională, impactul social, coordonarea, comunicarea profesională și condițiile de muncă. Rezultatele arată că specialiștii din muzee și biblioteci ating niveluri comparabile și, în multe situații, superioare în ceea ce privește complexitatea atribuțiilor și responsabilitatea profesională.
În document se subliniază că muzeografii, restauratorii și conservatorii lucrează cu bunuri culturale unice, iar deciziile lor privind restaurarea pot modifica ireversibil materia obiectelor de patrimoniu. De asemenea, expertizele privind clasarea sau declasarea bunurilor culturale produc efecte juridice directe asupra statutului acestora. Specialiștii din patrimoniu răspund penal și patrimonial, personal, pentru bunurile clasate în categoria Tezaur, conform Codului Penal și Legii nr. 182/2000, o răspundere care nu există în cazul funcției didactice.
Ministerul Culturii atrage atenția că restauratorii și conservatorii își desfășoară activitatea în condiții care implică expunerea la substanțe chimice, materiale biologice, prafuri și alți agenți cu potențial toxic sau alergen. Arheologii lucrează în teren, adesea în condiții meteorologice dificile și pe șantiere de infrastructură majoră, iar cercetarea arheologică este o etapă obligatorie în proiectele de infrastructură națională; fără avizul arheologic, șantierul nu poate continua. Arheologii răspund pentru integritatea descoperirilor, documentarea științifică și respectarea termenelor care condiționează direct progresul lucrărilor. În legislația actuală nu există sporuri specifice care să recunoască aceste riscuri, deși expunerea este comparabilă cu alte categorii profesionale care beneficiază de sporuri legale.
Referitor la biblioteci, ministerul subliniază că percepția potrivit căreia activitatea bibliotecarului se rezumă la împrumutul de carte nu mai corespunde realității. Biblioteca Națională a României și Biblioteca Academiei Române gestionează manuscrise, documente rare, incunabule, hărți istorice, colecții speciale și fonduri documentare unice și desfășoară activități de cercetare, conservare, restaurare și digitizare. În aceste instituții lucrează specialiști cu studii universitare, masterate și doctorate, cu competențe în paleografie, istoria cărții, conservarea patrimoniului și cercetarea documentară.
Un bibliotecar de patrimoniu poate avea în responsabilitate manuscrisele lui Mihai Eminescu, documente medievale, ediții princeps sau alte bunuri culturale de importanță națională. Responsabilitatea acestuia este comparabilă cu cea a unui muzeograf care administrează obiecte clasate în patrimoniul cultural național, însă salarizarea nu reflectă această echivalență.
Evaluările anterioare care au tratat generic profesia de bibliotecar, fără a diferenția între bibliotecile locale și marile instituții de patrimoniu și cercetare, nu reflectă complexitatea reală a activității desfășurate în aceste instituții.
Dincolo de echilibrarea grilelor, propunerile includ corecții tehnice ale proiectului de lege, precum unificarea unor poziții cu coeficienți identici, introducerea unor funcții absente din grile, repoziționarea unor funcții incorect ierarhizate și eliminarea diferențierii salariale între instituțiile naționale și cele locale.
Ministerul atrage atenția că blocajul de angajare din ultimii ani a condus la îmbătrânirea colectivelor din muzee și biblioteci. Echilibrarea salarială ar permite o recrutare controlată, corelată cu ieșirile naturale din sistem.
„Patrimoniul nu se conservă singur. Bibliotecile nu funcționează singure. Muzeele nu își cercetează singure colecțiile. În spatele fiecărui manuscris salvat, al fiecărei piese restaurate, al fiecărei expoziții, al fiecărei colecții puse la dispoziția publicului se află oameni cu pregătire înaltă, cu responsabilități reale și cu o contribuție esențială la păstrarea identității culturale a României”, se arată în comunicatul Ministerului Culturii.
