István Demeter: Statul român nu a pierdut bani, ci a câștigat o voce strategică în Moldova
András István Demeter a declarat că statul român nu a înregistrat pierderi financiare, ci a câștigat o voce strategică în Republica Moldova prin proiecte culturale precum Radio Chișinău, în ciuda unui scandal mediatic care a dus la demisia sa din funcția de ministru al Culturii.
Demeter, cunoscut pentru o carieră diversificată în actorie, management și strategie culturală, și-a prezentat demisia ca un gest de onoare, în contextul unui scandal declanșat de o înregistrare privată cu limbaj dur, care a afectat percepția publică asupra activității sale. El a explicat că înregistrarea a fost scoasă din context și modificată, fiind ruptă de o discuție care datează de peste un deceniu, legată de o audiere la Parchetul General.
În cadrul interviului, Demeter a vorbit despre „managementul supraviețuirii creative” în domeniul culturii române, pe care l-a descris ca având un potențial mare, dar afectat de birocrație. Mandatul său a vizat aducerea de rigoare în finanțarea proiectelor culturale și accelerarea procesului de digitalizare. A subliniat că, în România, cultura este deseori prima afectată de tăieri bugetare și ultima înțeleasă ca motor social și economic.
El a afirmat că procesul de descentralizare și reducere a dependenței culturii de stat este unul îndelungat, implicând echilibrarea raportului dintre sectorul public și cel privat, precum și creșterea autonomiei creatorilor culturali. Demeter a subliniat că, pentru el, cultura reprezintă înainte de toate identitate.
Referindu-se la înregistrarea controversată, Demeter a explicat că fraza „Îmi bag p… în interesul național, pentru că eu sunt ungur” a fost rostită într-un context sarcastic și critic la adresa acuzațiilor de prejudiciere a statului în legătură cu achiziția acțiunilor „Vocea Basarabiei” și „Arena FM” pentru lansarea Radio Chișinău în 2011.
El a spus că, deși a fost investigat penal pentru această achiziție, acuzațiile au fost clasate după doi ani. Proiectul Radio Chișinău, care a reluat tradiția Radio Basarabia din 1939, a fost considerat un succes strategic, iar statul român nu a pierdut bani, ci a câștigat o voce importantă pe radio, precum și pe televiziune prin revenirea TVR în Moldova.
Demeter a mai explicat că înregistrarea recentă a fost supusă unor intervenții digitale și scoasă din context, iar limbajul dur a fost folosit ca o formă de apărare în fața presiunilor și anchetelor care au vizat proiectele sale. El a spus: „Cel care n-a înjurat niciodată, să arunce prima piatră”.
Societatea Română de Radiodifuziune a emis la 28 mai 2026 o notă oficială semnată de directorul Robert C. Schwartz, în care afirmă că Radio Chișinău este un proiect legitim și necesar, aflat în slujba interesului național al României și că servește comunitatea românească prin consolidarea spațiului comun de limbă și cultură.
În privința viitorului său, Demeter a precizat că nu intenționează să se retragă din viața culturală, menționând că are un raport de muncă în continuare cu Televiziunea Română și că își va continua activitatea în domeniul artistic și managerial.
Despre conceptul de interes național, Demeter a afirmat: „Interesul național înseamnă să ai curajul să construiești ceva durabil, chiar și atunci când ești anchetat pentru asta. Înseamnă să nu vinzi radioul la ruși, deși te simți hărțuit de propriul stat. Înseamnă să-ți asumi greșelile de formă, limbajul, în cazul meu, fără să abdici de la fond: loialitatea față de proiectul în care crezi.”
El a caracterizat situația ca un caz de asasinat de imagine, dar a subliniat că proiecte precum Radio Chișinău continuă să emită în limba română, în ciuda acuzațiilor care i-au provocat demisia.
