UE poate renunța la tehnologiile americane? Autonomia digitală între ambiție și realitate
În cursul lunii ianuarie, executivul francez a declarat că, începând cu anul 2027, instituțiile publice vor înceta utilizarea Microsoft Teams în favoarea unei platforme dezvoltate local, ca parte a unui demers de „suveranitate digitală”. Decizia survine în contextul unor tensiuni crescânde între Europa și SUA, dar problema depășește simpla utilizare a unei aplicații.
Influența predominantă a Statelor Unite în tehnologia digitală nu decurge dintr-o singură aplicație, ci dintr-o arhitectură tehnologică complexă. Aceasta include materii prime, microprocesoare, centre de stocare a datelor, cabluri optice submarine, servicii de tip cloud și diverse platforme digitale. Componentele esențiale sunt semiconductorii și infrastructura fizică asociată, pe care se bazează servicii majore de tip cloud, precum Microsoft Azure și Amazon Web Services, esențiale pentru funcționarea aplicațiilor, platformelor și sistemelor de inteligență artificială.
Înlocuirea unei aplicații de videoconferință poate fi realizată relativ ușor, însă înlocuirea infrastructurii cloud americane, de care depind administrațiile, întreprinderile și serviciile publice din Europa, reprezintă o provocare de o amploare considerabilă.
De-a lungul ultimilor ani, Uniunea Europeană a depus eforturi considerabile pentru a tempera influența marilor companii tehnologice prin intermediul unor reglementări stricte și amenzi pe măsură. Cu toate acestea, numeroși analiști au evidențiat dificultatea de a legifera cu succes într-un domeniu în care blocul comunitar nu dispune de elemente industriale proprii de anvergură. Europa nu a reușit să genereze giganți corporativi care să rivalizeze cu entități precum Google, Amazon sau Microsoft. Alternativele europene existente sunt, în majoritatea situațiilor, considerabil mai mici și nu posedă resursele necesare pentru a gestiona infrastructuri la o scară planetară.
Un avantaj strategic al Europei este compania olandeză ASML, unicul furnizor mondial de echipamente pentru litografia cu ultraviolete extreme (EUV), tehnologie indispensabilă pentru crearea celor mai performante microcipuri. Această poziție conferă Uniunii Europene o influență strategică semnificativă în peisajul global al semiconductorilor, inclusiv în avansul inteligenței artificiale. Fabricarea cipurilor necesită o infrastructură fizică extinsă, investiții substanțiale și o expertiză de specialitate greu de replicat, spre deosebire de software, care permite o relocare rapidă.
Comisia Europeană depune eforturi pentru a consolida cadrul de securitate digitală prin proiecte precum Cloud Sovereignty Framework și prin măsuri menite să sporească siguranța rețelelor 5G.
Crearea unei infrastructuri tehnologice europene eficiente, capabilă să înlocuiască integral sistemul american, nu este fezabilă pe termen scurt, mai ales din cauza cheltuielilor colosale implicate. În loc de o rupere radicală, experții propun o abordare de „descurajare digitală”, care să consolideze capabilitățile europene esențiale pentru a-și amplifica influența în lanțul valoric tehnologic mondial.
O independență deplină rămâne, cel mai probabil, irealizabilă, dar diminuarea punctelor slabe și exploatarea atu-urilor strategice – cu accent pe sectorul semiconductorilor – ar putea oferi Uniunii Europene capacitatea de a-și reechilibra relația tehnologică cu Statele Unite, evitând astfel o politică de izolare cu repercusiuni financiare semnificative.
