Uniunea Europeană extinde sancțiunile împotriva Rusiei, vizând persoane și companii implicate în atacuri cibernetice și încălcări ale drepturilor omului
Uniunea Europeană (UE) a extins luni, 13 iulie, sancțiunile împotriva Rusiei, vizând persoane și companii acuzate de implicare în atacuri cibernetice, supravegherea populației și încălcări ale drepturilor omului. Printre entitățile incluse pe lista de sancțiuni se numără VK, compania din spatele popularei rețele sociale ruse VKontakte.
Noile măsuri vizează atât infrastructura digitală folosită, potrivit autorităților europene, pentru reprimarea criticilor războiului din Ucraina, cât și ofițeri ai serviciului rus de informații militare GRU, infractori cibernetici și companii despre care Bruxelles-ul afirmă că participă la operațiuni de destabilizare a Europei.
VK și subsidiara Communication Platform LLC au fost incluse pe lista sancțiunilor pentru rolul lor în dezvoltarea și administrarea MaxApp, o aplicație destinată smartphone-urilor din Rusia.
Potrivit Uniunii Europene, serviciul funcționează sub supravegherea Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, FSB. MaxApp este preinstalată pe dispozitivele mobile comercializate în Rusia.
Statele membre ale UE susțin că aplicația a fost folosită în acțiuni de reprimare a persoanelor care critică războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, precum și a utilizatorilor care publică materiale interzise de autoritățile de la Moscova.
Măsuri restrictive au fost impuse și companiilor Citadel, VAS Experts și Norsi-Trans. Acestea produc, dezvoltă și comercializează echipamente și programe asociate Sistemului de Măsuri Operative de Investigație, cunoscut sub acronimul SORM.
Sistemul permite monitorizarea comunicațiilor prin internet și telefonie mobilă, inclusiv a apelurilor, e-mailurilor, mesajelor text și activității de pe rețelele sociale.
Consiliul Uniunii Europene afirmă că această infrastructură de supraveghere este utilizată pentru a viza jurnaliști, reprezentanți ai opoziției, membri ai grupurilor minoritare și cetățeni obișnuiți.
Bruxelles-ul consideră că utilizarea unor astfel de tehnologii contribuie la deteriorarea situației drepturilor omului în Rusia și la restrângerea libertății de exprimare.
Separat, Uniunea Europeană a impus măsuri restrictive împotriva a nouă persoane și patru entități în cadrul răspunsului la activitățile cibernetice atribuite ecosistemului rus.
Printre cei vizați se află ofițeri ai serviciului rus de informații militare GRU, infractori cibernetici, hackeri autoproclamați activiști și companii private despre care UE afirmă că sprijină eforturile Rusiei de destabilizare a Uniunii Europene, a statelor membre și a partenerilor internaționali.
UE a acuzat, de asemenea, FSB că exercită control asupra „unei varietăți de grupări care reprezintă amenințări cibernetice”.
În declarația oficială, Uniunea Europeană a condamnat ceea ce numește „ecosistemul cibernetic malițios” al Rusiei, acuzat că vizează servicii publice și infrastructuri critice și provoacă perturbări și pierderi financiare.
Noile sancțiuni marchează o extindere a presiunii europene asupra persoanelor și structurilor asociate Moscovei, dincolo de măsurile adoptate în legătură directă cu războiul din Ucraina.
Prin includerea companiilor din sectorul tehnologic și de supraveghere, UE își concentrează atenția și asupra infrastructurii digitale despre care afirmă că este folosită pentru represiune internă și operațiuni cibernetice împotriva statelor europene.
Măsurile anunțate la 13 iulie urmăresc să limiteze accesul la resurse și active pentru persoanele și entitățile sancționate și să crească presiunea asupra rețelelor implicate în activități cibernetice și încălcări ale drepturilor omului.
