Guvernul Giorgiei Meloni a aprobat joi un decret-lege care modifică regulile privind integrarea elevilor străini în sistemul de educație italian. Pachetul introduce un plafon de 30% în clasele de început pentru anumite categorii de elevi cu cetățenie non-italiană, programe suplimentare de învățare a limbii italiene și măsuri care îi pot viza inclusiv pe părinți. Regulile sunt relevante și pentru comunitatea românească, România fiind cea mai numeroasă cetățenie străină reprezentată în școlile din Italia. (ANSA.it)
Măsura nu stabilește însă că fiecare clasă din Italia poate avea cel mult 30% elevi străini. Criteriile sunt mai restrictive și urmăresc în principal copiii care nu au parcurs o perioadă suficientă în sistemul italian de educație, în contextul în care guvernul prezintă cunoașterea limbii italiene drept element central al integrării școlare. (ANSA.it)
Cine intră, de fapt, în plafonul de 30%
În școala primară, numărul elevilor cu cetățenie non-italiană care nu sunt născuți în Italia sau nu au urmat cel puțin doi ani de grădiniță în sistemul italian nu va putea depăși 30% din totalul unei clase întâi. (ANSA.it)
La gimnaziu și liceu, limita se aplică elevilor cu cetățenie străină care nu au urmat cu succes cel puțin trei ani școlari în sistemul național italian de educație. (ANSA.it)
Prin urmare, decretul nu îi include automat în plafon pe toți copiii străini. Un elev român născut în Italia sau care a parcurs deja o perioadă suficientă în școala italiană nu se află în aceeași situație cu un copil sosit recent în țară.
Guvernul justifică diferențierea prin criteriul lingvistic. Ministrul Educației, Giuseppe Valditara, a declarat că obiectivul este evitarea concentrării în aceleași clase a unui număr mare de copii care nu stăpânesc suficient italiana și care întâmpină dificultăți în participarea la activitatea didactică. (ANSA.it)
Premierul Giorgia Meloni a prezentat măsura drept un instrument pentru evitarea așa-numitelor „clase-ghetou” și pentru acordarea unor șanse similare elevilor, indiferent de originea lor. (ANSA.it)
Regula îi poate viza și pe copiii românilor din Italia
Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene nu sunt exceptați de la regulă. Un copil român care se mută în Italia și intră în sistemul școlar fără a îndeplini criteriile prevăzute de decret poate fi luat în calcul la aplicarea plafonului.
Dimensiunea comunității românești face această prevedere relevantă pentru România. Cele mai recente date detaliate publicate de Fundația ISMU arătau aproape 149.000 de elevi cu cetățenie română în sistemul italian, România fiind principala țară de origine a elevilor cu cetățenie non-italiană, înaintea Albaniei și Marocului. (ismu.org)
În total, școlile italiene au în prezent aproximativ 930.000 de elevi fără cetățenie italiană, reprezentând 11,6% din populația școlară. Aproape două treimi dintre aceștia – peste 607.000 – sunt însă născuți în Italia, ceea ce arată că simpla cetățenie străină nu este echivalentă cu o integrare recentă în sistem. (ANSA.it)
Sindicatul FLC-CGIL estimează că grupul vizat efectiv de noile restricții ar putea fi mult mai redus: sub 40.000 de elevi nou-sosiți, aproximativ 4% din totalul elevilor străini și sub 0,5% din întreaga populație școlară a Italiei. Estimarea aparține sindicatului și nu reprezintă o evaluare oficială a guvernului. (ANSA.it)
Elevii nu își pierd dreptul la educație
Depășirea plafonului nu înseamnă că un copil poate fi exclus din sistemul de învățământ. Atunci când numărul cererilor depășește limita, birourile școlare teritoriale și unitățile de învățământ vor putea organiza distribuirea elevilor și vor exista posibilități de derogare pentru protejarea dreptului la educație. (euronews)
De altfel, Italia avea deja din 2010 o orientare administrativă privind o limită de 30% pentru elevii cu cetățenie non-italiană în clase, cu posibilitatea unor derogări în funcție de competențele lingvistice și situația locală. Noul decret transformă însă problema într-un cadru legislativ mai precis și redefinește categoria asupra căreia se concentrează regula. (Emilia-Romagna Education Office)
Potrivit variantei de decret relatate joi, noile criterii pentru constituirea claselor inițiale ar urma să fie aplicate în mod general începând cu anul școlar 2027/2028. (Sky TG24)
Părinții pot fi trimiși la cursuri de limba italiană
Una dintre cele mai importante noutăți depășește cadrul clasei și implică direct familia.
Școlile vor trebui să sesizeze serviciile sociale atunci când barierele lingvistice persistente ale părinților afectează integrarea școlară a copilului. În asemenea situații, părinților li se va putea stabili un program de învățare a limbii italiene. (ANSA.it)
După ședința Consiliului de Miniștri, Valditara a precizat că nerespectarea programului poate conduce la amenzi cuprinse între 200 și 1.000 de euro. Ministrul a argumentat că implicarea părinților în parcursul educațional al copiilor este importantă pentru rezultatele școlare și că barierele lingvistice pot afecta această participare. (ANSA.it)
Primele variante ale proiectului apărute în presă înaintea ședinței guvernului conțineau o prevedere mult mai severă, referitoare la posibilitatea plasării minorului în afara familiei în cazul refuzului părinților de a participa la program. După adoptarea decretului, ministrul Educației a anunțat însă sistemul de sancțiuni financiare, iar această diferență între proiectele preliminare și forma prezentată după Consiliul de Miniștri este esențială. (ANSA.it)
Interdicție privind acoperirea feței în școli
Pachetul introduce și interdicția participării la activitățile școlare cu fața acoperită într-un mod care împiedică identificarea persoanei, cu excepția unor situații justificate de motive medicale sau de securitate.
Regula vizează în practică inclusiv burqa și niqab. Încălcarea prevederii poate fi sancționată cu amenzi între 200 și 1.000 de euro, iar dacă persoana în cauză este minoră, sancțiunea revine părintelui sau persoanei care exercită responsabilitatea parentală. (ANSA.it)
Meloni a inclus această măsură în aceeași logică politică a decretului, afirmând că școala trebuie să favorizeze integrarea, dar și respectarea unor reguli comune. (ANSA.it)
Diferențele de performanță rămân vizibile
Datele privind sistemul educațional italian arată că integrarea lingvistică rămâne o problemă reală, deși situația diferă semnificativ între elevii nou-sosiți și copiii străini născuți în Italia.
Potrivit datelor INVALSI citate de ANSA, elevii cu cetățenie străină din clasa a VIII-a obțin, în medie, rezultate cu 22,6 puncte mai mici la limba italiană și cu 13,5 puncte mai mici la matematică decât elevii italieni. Diferența la matematică tinde să dispară ulterior, în timp ce decalajul la limba italiană persistă. (ANSA.it)
În același timp, sindicatele din educație contestă ideea că amploarea problemei justifică modificarea legislativă. Potrivit FLC-CGIL, elevii nou-sosiți cu dificultăți lingvistice reprezintă doar o fracțiune din populația școlară, iar cei mai mulți copii cu cetățenie străină sunt deja integrați de mai mulți ani sau s-au născut în Italia. (ANSA.it)
Decretul a declanșat imediat și o dispută politică. Lidera Partidului Democrat, Elly Schlein, a acuzat guvernul că transformă copiii străini într-o temă ideologică și a susținut că problemele prioritare ale școlii italiene sunt infrastructura, costurile suportate de familii și situația personalului didactic. (ANSA.it)
Pentru Guvernul Meloni, însă, pachetul reprezintă o schimbare a modelului de integrare: distribuirea mai echilibrată a elevilor nou-sosiți, învățarea obligatorie a limbii și implicarea familiei devin elementele centrale ale noii politici școlare. Pentru zecile de mii de familii românești cu copii în sistemul italian, impactul concret va depinde în primul rând de locul nașterii copilului, de anii deja parcurși în școala italiană și de nivelul său de integrare lingvistică.
