Bulgaria a devenit unul dintre liderii europeni în stocarea energiei în baterii, cu aproximativ 100 de sisteme BESS operaționale și o putere instalată de circa 5,7 GW. Investițiile au oferit sistemului energetic bulgar o flexibilitate suplimentară într-o vară marcată de secetă și niveluri extrem de scăzute ale Dunării. România accelerează la rândul său: la începutul lunii septembrie avea 1.094 MW de stocare în baterii și proiecte de peste 9 GW aflate în stadii avansate de dezvoltare.

Aproximativ 100 de sisteme de stocare a energiei în baterii funcționează în prezent în Bulgaria, majoritatea fiind construite în ultimii doi ani, potrivit Euronews. Unele dintre proiectele de mari dimensiuni au fost amplasate pe foste platforme industriale sau integrate în infrastructura unor centrale electrice existente.

Sistemele BESS – Battery Energy Storage Systems – absorb electricitatea disponibilă atunci când producția este ridicată și o pot restitui în rețea atunci când consumul și prețurile cresc. Tehnologia este deosebit de utilă în sistemele cu o pondere tot mai mare a energiei solare, unde producția atinge niveluri ridicate în timpul zilei și scade rapid după apus.

Bulgaria a ajuns la 5,7 GW de putere instalată în baterii

Ministerul Energiei de la Sofia a indicat pentru luna septembrie aproximativ 5,7 GW de putere operațională în sisteme de stocare în baterii. În termeni de putere, nivelul reprezintă aproape un sfert din capacitatea totală instalată de producție a energiei electrice din Bulgaria și este de peste cinci ori mai mare decât puterea operațională a sistemelor BESS din România.

Puterea, exprimată în MW sau GW, nu trebuie confundată cu cantitatea totală de energie care poate fi stocată, exprimată în MWh sau GWh. Companiile din Bulgaria au semnat contracte pentru aproape 14 GWh de capacitate de stocare la scară mare, o parte dintre aceste proiecte fiind deja operaționale.

Expansiunea a fost extrem de rapidă. Bulgaria a reprezentat aproximativ 9% din noile capacități europene de stocare în baterii instalate în 2025, potrivit datelor citate de Euronews, în timp ce ponderea sa în noile capacități fotovoltaice europene a fost de aproximativ 2%.

Unul dintre cele mai importante proiecte este ContourGlobal Maritsa BESS, amplasat în complexul energetic Maritsa East 3, în regiunea Stara Zagora. Sistemul are o putere de 202 MW și o capacitate de stocare de 500 MWh și utilizează infrastructura de conectare la rețea existentă pe amplasamentul fostei centrale pe cărbune. Instalația a intrat în exploatare la începutul anului 2026.

Bateriile au oferit flexibilitate într-o vară dominată de secetă

Avantajele investițiilor în stocare au devenit vizibile în timpul verii, când nivelurile extrem de scăzute ale Dunării au afectat producția de energie din mai multe state din Europa Centrală și de Est.

În România, seceta a dus în august inclusiv la oprirea temporară a ambelor reactoare de la Centrala Nucleară Cernavodă. Ungaria a fost, de asemenea, obligată să reducă producția centralei nucleare Paks.

Nici Bulgaria nu a fost complet ferită de efectele secetei. Centrala nucleară Kozlodui a redus preventiv, la 21 august, puterea Unității 5 cu aproximativ 120 MW din cauza scăderii critice a nivelului Dunării. Operatorul centralei a precizat că a fost prima asemenea măsură provocată de condiții hidrologice extreme în cei 52 de ani de funcționare ai centralei.

În acest context, Bulgaria a continuat să înregistreze exporturi nete importante de electricitate. În lunile iulie și august, acestea s-au situat la aproximativ 830 GWh pe lună, de peste două ori peste media lunilor mai și iunie.

România a fost una dintre principalele destinații ale energiei exportate de Bulgaria. Numai în luna iulie, aproape jumătate din transferurile de electricitate din Bulgaria către exterior au fost direcționate către România, valoarea acestora fiind estimată la aproximativ 74 de milioane de euro.

Bateriile nu au fost singurul factor care a permis Bulgariei să exporte energie, însă extinderea rapidă a capacităților BESS a crescut flexibilitatea sistemului, permițând stocarea surplusului de producție, în special solară, și livrarea energiei în perioadele de consum ridicat.

România a depășit 1 GW de putere instalată în baterii

România a accelerat puternic investițiile în stocare în cursul anului 2026.

La 1 septembrie, instalațiile de stocare conectate la Sistemul Energetic Național aveau o putere instalată cumulată de 1.094 MW și o capacitate de stocare de 2.310 MWh, potrivit datelor Transelectrica. La începutul lunii august, valorile erau de 989 MW și 1.975 MWh.

Într-o singură lună au fost adăugate astfel peste 100 MW de putere și 335 MWh de capacitate de stocare.

Diferența față de Bulgaria rămâne considerabilă. Comparată strict în termeni de putere operațională, Bulgaria dispune de peste cinci ori mai multă capacitate BESS decât România.

România are însă un portofoliu foarte mare de proiecte în dezvoltare. Datele raportate autorității de reglementare indicau în vară 143 de proiecte BESS aflate în stadii avansate, cu o putere cumulată de 9.147 MW. Dintre acestea, 36 de proiecte, însumând aproximativ 2.050 MW, erau programate să intre în funcțiune până la sfârșitul anului 2026.

Bateriile ajută sistemul energetic, dar nu pot înlocui producția nucleară

Extinderea capacităților de stocare devine tot mai importantă pentru România și Bulgaria pe măsură ce producția fotovoltaică crește.

Bateriile pot absorbi surplusul de electricitate din orele cu producție solară ridicată și îl pot restitui seara, când producția fotovoltaică scade, iar consumul rămâne ridicat. Ele pot participa, de asemenea, la echilibrarea sistemului și pot reduce amplitudinea variațiilor de preț dintre diferite intervale ale zilei.

Tehnologia are însă limite. Sistemele actuale de mari dimensiuni pot furniza energie, de regulă, pentru perioade cuprinse între una și șase ore, iar unele instalații ajung la aproximativ opt ore. Din acest motiv, bateriile pot compensa dezechilibre temporare, dar nu pot substitui pe termen lung un reactor nuclear, o hidrocentrală sau o altă sursă importantă de producție care devine indisponibilă.

Expansiunea BESS din Bulgaria arată însă cât de rapid poate fi adăugată flexibilitate unui sistem energetic atunci când proiectele beneficiază de infrastructură existentă, acces la rețea și finanțare. Pentru România, decalajul rămâne semnificativ, dar ritmul instalărilor din 2026 și portofoliul de peste 9 GW indică o accelerare puternică a pieței de stocare.

Citește și