Germania a prezentat o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a utilizării energetice a combustibililor fosili până cel târziu în 2045, devenind a treia țară europeană, după Franța și Țările de Jos, care publică un asemenea plan. Berlinul mizează pe extinderea energiei regenerabile și electrificarea transportului, încălzirii și industriei, într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu a readus în prim-plan vulnerabilitatea Europei față de petrolul și gazele importate. (BMU)
Ministrul german al Mediului, Carsten Schneider, a prezentat documentul miercuri, 23 septembrie, la Organizația Națiunilor Unite, la New York. Foaia de parcurs are la bază Programul de protecție climatică adoptat de Guvernul federal în martie și stabilește cadrul prin care Germania urmărește atingerea neutralității climatice și renunțarea la utilizarea energetică a combustibililor fosili până în 2045. (BMU)
Planul prevede accelerarea dezvoltării energiei regenerabile și electrificarea mai multor sectoare ale economiei. În transport, accentul cade pe mobilitatea electrică și dezvoltarea infrastructurii necesare, în timp ce în încălzire pompele de căldură și sistemele centralizate urmează să reducă utilizarea petrolului și gazelor. Pentru industrie, Berlinul mizează pe electrificare, modernizarea proceselor de producție și semnalele de preț generate de sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii. (BMU)
Criza energetică readuce în discuție dependența Europei de importuri
Momentul ales de Germania este relevant și din perspectiva securității energetice. Conflictul din Orientul Mijlociu a perturbat fluxurile de petrol și gaze și a alimentat noi creșteri de prețuri. Comisia Europeană arată că actuala criză a provocat un nou salt al prețurilor combustibililor fosili și subliniază că dependența UE de importuri face ca șocurile externe să se transmită rapid în costurile suportate de economiile europene. (European Commission)
La jumătatea lunii septembrie, Reuters relata că prețurile gazelor europene crescuseră puternic pe fondul perturbărilor de aprovizionare, iar gradul de umplere a depozitelor europene era de aproximativ 69%, sub media sezonieră din ultimii cinci ani. Circulația navelor energetice prin Strâmtoarea Hormuz a fost, de asemenea, afectată de conflict. (Reuters)
Guvernul german folosește această situație și ca argument de securitate economică. Schneider a susținut că dependența de combustibilii fosili expune economiile europene unor decizii și evenimente geopolitice pe care nu le pot controla, iar extinderea producției interne de energie regenerabilă ar reduce această vulnerabilitate. (Bundesregierung)
Franța și Țările de Jos au prezentat deja propriile planuri
Franța a fost prima țară europeană care a prezentat o asemenea foaie de parcurs, iar strategia sa națională stabilește eliminarea consumului de cărbune până în 2030, a petrolului până în 2045 și a gazului fosil până în 2050. În sectorul electricității, Parisul urmărește oprirea producției pe bază de cărbune încă din 2027. (Ecologie)
Țările de Jos au prezentat, la rândul lor, un plan național pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili, însă documentul nu stabilește o dată obligatorie pentru eliminarea completă a acestora. Germania devine astfel, potrivit Ministerului federal al Mediului, al treilea stat european care înaintează oficial un asemenea plan. (euronews)
România are termen 2032 pentru eliminarea cărbunelui
România are deja prevăzută în legislația de decarbonizare eliminarea treptată a producției de electricitate pe bază de cărbune și lignit. Termenul final este 2032, iar angajamentele asumate în cadrul PNRR au inclus retragerea progresivă a capacităților de producție și dezvoltarea simultană a energiei regenerabile. (EUR-Lex)
Procesul a început deja. Comisia Europeană consemna că România dezafectase capacități importante de producție pe cărbune și lignit, iar raportul de țară pentru 2026 arată că au fost făcute progrese în decarbonizarea mixului energetic. Bruxelles-ul solicită însă continuarea aplicării Legii decarbonizării pentru atingerea țintei finale din 2032. (Publications Office of the EU)
Problema identificată de Comisie este lipsa unei traiectorii suficient de precise pentru anii rămași. Evaluarea Planului Național Integrat Energie-Schimbări Climatice al României arată că Bucureștiul menține angajamentul privind reducerea utilizării cărbunelui până în 2032, dar nu precizează suficient calendarul intermediar și jaloanele pentru eliminarea centralelor pe cărbune și lignit.
România trebuie să construiască în paralel capacitățile care înlocuiesc cărbunele
Închiderea centralelor reprezintă doar una dintre componentele tranziției. Eliminarea capacităților convenționale presupune dezvoltarea simultană a unor surse noi de producție, extinderea și modernizarea rețelelor electrice, capacități de stocare și suficientă flexibilitate pentru perioadele în care producția solară sau eoliană este redusă.
Comisia Europeană arată că România a făcut progrese în dezvoltarea surselor regenerabile, dar continuă să existe obstacole importante: un cadru de reglementare impredictibil, incertitudini privind prețurile, proceduri greoaie de autorizare și reguli neclare privind utilizarea terenurilor. Sunt necesare, de asemenea, investiții suplimentare în infrastructura de rețea și în flexibilitatea sistemului energetic. (EUR-Lex)
Miza este și una economică. În 2025, prețul mediu angro al energiei electrice din România a fost de aproximativ 110 euro/MWh, față de o medie europeană de 85 euro/MWh, al patrulea cel mai ridicat nivel din Uniune. Comisia arată că producția bazată pe combustibili fosili continuă să aibă un rol important în stabilirea prețului marginal al energiei electrice din România. (EUR-Lex)
Diferența dintre asumarea unui termen și realizarea efectivă a tranziției devine astfel esențială. România are stabilită data de 2032 pentru eliminarea cărbunelui, dar succesul procesului depinde de ritmul în care capacitățile retrase sunt înlocuite prin producție nouă, rețele, stocare și interconectări. Germania își fixează aceeași problemă la o scară mai largă: nu doar eliminarea cărbunelui, ci reducerea până în 2045 a dependenței energetice de petrol, gaze și ceilalți combustibili fosili. (BMU)
Citește și
Republica Moldova declară stare de urgență în energie și apă pentru 60 de zile
