Conducerea politică de la Moscova nu ar avea o poziție complet omogenă asupra continuării războiului din Ucraina, iar în anturajul președintelui Vladimir Putin s-ar fi conturat cel puțin două grupuri cu viziuni diferite asupra viitorului conflictului, susține Vadim Skibitsky, adjunct al șefului Direcției Principale de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR).
Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii anuale Yalta European Strategy (YES) 2026. Potrivit lui Skibitsky, unul dintre grupurile identificate în interiorul elitei ruse susține continuarea războiului, în timp ce celălalt ar favoriza încetarea ostilităților printr-un proces de negociere.
Informația trebuie privită ca o evaluare a serviciilor de informații ucrainene și nu ca o confirmare independentă a unei rupturi politice în interiorul Kremlinului. Skibitsky a afirmat însă că analiza GUR se bazează inclusiv pe documente rusești interceptate.
GUR susține că Moscova se teme de destabilizare internă
Potrivit adjunctului șefului GUR, autoritățile ruse sunt preocupate de riscul unei deteriorări a stabilității politice interne și de posibilitatea ca tensiunile acumulate în timpul războiului să afecteze regimul.
„Regimul lui Putin chiar se teme — se teme de posibilitatea destrămării Federației Ruse ca urmare a destabilizării situației din interiorul Rusiei. Iar Putin, bineînțeles, chiar se teme de oligarhi”, a declarat Skibitsky, citat de presa ucraineană.
Oficialul ucrainean a indicat și scăderea sprijinului pentru formațiunile asociate puterii, inclusiv Rusia Unită, drept unul dintre semnalele urmărite de serviciile ucrainene înaintea procesului electoral din Federația Rusă. Rusia urmează să organizeze alegeri pentru Duma de Stat în perioada 18–20 septembrie.
Skibitsky a legat preocupările Kremlinului față de elitele economice și de măsuri precum modificarea legislației privind mobilizarea, consolidarea prerogativelor structurilor de securitate și discuțiile apărute în presa rusă privind o posibilă reprivatizare a unor companii și întreprinderi. RBC-Ukraine relatează că acesta a invocat în acest context și precedentul confruntării dintre Kremlin și fostul oligarh Mihail Hodorkovski.
Potrivit lui Skibitsky, una dintre prioritățile partenerilor occidentali ai Kievului ar trebui să fie identificarea actorilor din elita rusă care doresc încheierea războiului și a celor care susțin continuarea acestuia.
Moscova acceptă negocieri, dar exclude oprirea luptelor pe durata lor
Evaluarea serviciilor ucrainene apare într-un moment în care discuțiile privind o posibilă reluare a negocierilor ruso-ucrainene au revenit pe agenda diplomatică.
Rusia afirmă oficial că rămâne deschisă negocierilor, însă refuză să condiționeze reluarea acestora de încetarea ostilităților.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat pe 12 septembrie, în marja summitului BRICS de la New Delhi, că Moscova este pregătită pentru negocieri, dar nu intenționează să oprească operațiunile militare pe durata acestora. Aceeași poziție fusese exprimată explicit de Lavrov pe 8 septembrie, când a declarat că diplomația și operațiunile militare pot continua simultan.
„Acest curs rămâne valabil și acum”, a spus ministrul rus, referindu-se la decizia Moscovei de a nu institui automat un armistițiu în timpul unui eventual proces de negociere.
În paralel, Kievul se pregătește pentru o posibilă reluare în octombrie a negocierilor trilaterale cu Rusia și Statele Unite, potrivit declarațiilor făcute de oficiali ucraineni. Kremlinul a transmis că nu exclude revenirea la discuții, dar nu a confirmat deocamdată data sau locul unei noi runde.
Putin menține condițiile teritoriale ale Moscovei
Poziția oficială a Kremlinului privind termenii unui eventual acord nu s-a modificat fundamental.
Vladimir Putin a declarat în iunie că Rusia este pregătită să negocieze pornind de la înțelegerile discutate la Istanbul, de la discuțiile ruso-americane de la Anchorage și, „cel mai important”, de la „realitățile de pe teren”.
Formula folosită de Kremlin se referă inclusiv la controlul teritorial rezultat din război. Moscova continuă să revendice integral regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, deși forțele ruse nu controlează în totalitate toate aceste teritorii, și solicită Ucrainei să renunțe la obiectivul aderării la NATO. Kievul respinge aceste condiții.
În acest context, informațiile prezentate de GUR indică existența unor diferențe de poziționare în interiorul elitei ruse, dar nu demonstrează că gruparea favorabilă negocierilor ar avea capacitatea de a modifica strategia lui Vladimir Putin. Până în prezent, mesajele publice ale Kremlinului și poziția adoptată în negocierile cu Statele Unite indică menținerea obiectivelor teritoriale și politice formulate de Moscova, în paralel cu disponibilitatea declarată pentru continuarea dialogului diplomatic.
