Statele Unite au cerut aliaților din NATO să ia în calcul retragerea din Statutul de la Roma, tratatul care stă la baza Curții Penale Internaționale, în cadrul campaniei lansate de administrația Donald Trump împotriva tribunalului de la Haga. Solicitarea a fost formulată în cadrul unei reuniuni cu ușile închise a ambasadorilor celor 32 de state membre NATO, potrivit Politico.
Demersul ar fi fost prezentat la Bruxelles, la mijlocul lunii iulie, de ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker.
Potrivit celor trei diplomați citați de Politico, Whitaker le-a cerut aliaților să sprijine ofensiva diplomatică americană împotriva CPI și să își reconsidere participarea la Statutul de la Roma.
„Vom urmări cu atenție cine este de partea Americii”, ar fi declarat reprezentantul american.
Washingtonul cere oprirea sprijinului pentru CPI
În paralel cu intervenția lui Whitaker, misiunea americană ar fi distribuit delegațiilor NATO un document care precizează că Statele Unite intenționează să reducă sistematic capacitatea Curții Penale Internaționale de a funcționa.
Documentul cere statelor aliate să înceapă procesul de retragere din Statutul de la Roma, să analizeze ceea ce Washingtonul consideră riscurile generate de jurisdicția CPI, să condamne public presupusa depășire a mandatului instanței și să oprească sprijinul material acordat acesteia.
Solicitarea nu reprezintă o decizie sau o politică a NATO. Alianța Nord-Atlantică nu este parte la Statutul de la Roma și nu are competență asupra apartenenței statelor membre la Curtea Penală Internațională.
Dintre cele 32 de state NATO, 30 sunt părți la Statutul de la Roma. Statele Unite și Turcia sunt singurele două membre ale Alianței care nu fac parte din CPI.
Campania a fost lansată public de Marco Rubio
Presiunile asupra aliaților fac parte din campania anunțată oficial la 13 iulie de secretarul de Stat Marco Rubio.
Departamentul de Stat a transmis atunci că administrația Trump pregătește un răspuns la nivelul întregului guvern pentru a „dezactiva sistematic” capacitatea CPI de a acționa împotriva militarilor sau oficialilor americani.
Printre măsurile anunțate se numără contacte diplomatice cu statele membre ale Curții pentru a le încuraja să se retragă, sancțiuni suplimentare, restricții de viză pentru oficialii CPI și o examinare mai atentă a statelor care beneficiază de sprijin american, dar continuă să recunoască autoritatea tribunalului.
Rubio a susținut că instanța amenință suveranitatea Statelor Unite.
„CPI și susținătorii săi duc un război împotriva țării noastre, nu cu gloanțe sau rachete, ci cu legi, tratate și forța așa-numitului drept internațional”, a declarat secretarul de Stat.
Statele Unite nu au ratificat Statutul de la Roma și contestă dreptul Curții de a exercita jurisdicție asupra cetățenilor americani. CPI susține însă că poate investiga presupuse crime comise pe teritoriul unui stat care recunoaște jurisdicția Curții, indiferent de cetățenia persoanei suspectate.
Franța și Țările de Jos își mențin sprijinul pentru Curte
Demersul american a întâmpinat opoziție în rândul unor aliați europeni.
Potrivit Politico, reprezentanții Franței și Țărilor de Jos au apărat Curtea în discuțiile din NATO. Franța și-a reafirmat ulterior public „sprijinul neclintit” pentru CPI și a condamnat amenințările și măsurile coercitive împotriva tribunalului și a personalului său.
Țările de Jos, statul gazdă al Curții, au criticat la rândul lor sancțiunile americane și au reiterat sprijinul pentru independența instituției.
SUA au sancționat-o inclusiv pe președinta CPI
Washingtonul a trecut deja de la presiunea diplomatică la sancțiuni individuale.
La 18 august, administrația Trump a sancționat-o pe președinta Curții Penale Internaționale, judecătoarea japoneză Tomoko Akane, precum și pe Abdoulaye Seye, avocat principal în cadrul Biroului Procurorului. Măsurile presupun înghețarea eventualelor active aflate sub jurisdicție americană și restricționarea accesului la sistemul financiar al SUA.
CPI a condamnat decizia și a transmis că, după noile sancțiuni, nouă dintre cei 18 judecători ai Curții, ambii procurori adjuncți, fostul procuror și un membru al personalului se află sub sancțiuni americane.
Instituția a precizat că își va continua activitatea „cu independență și imparțialitate”, în conformitate cu Statutul de la Roma.
Campania administrației Trump împotriva CPI este legată de opoziția de lungă durată a Washingtonului față de posibilitatea investigării personalului american, inclusiv în dosarul Afganistan, dar și de deciziile Curții privind Israelul. În 2024, CPI a emis mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării Yoav Gallant, măsuri contestate ferm atât de Israel, cât și de Statele Unite.
Solicitarea adresată acum aliaților NATO mută disputa într-un nou plan diplomatic: Washingtonul nu mai urmărește doar limitarea capacității CPI de a acționa împotriva americanilor, ci încearcă să convingă state membre ale Curții să își reconsidere participarea la sistemul de la Roma.
