Administrația Donald Trump extinde politica de reducere a prețurilor medicamentelor în Statele Unite prin acorduri directe cu producătorii farmaceutici, iar efectele noii strategii încep să fie urmărite atent la Bruxelles. Casa Albă a anunțat nouă noi înțelegeri, ridicând la 26 numărul companiilor care au acceptat mecanismul american de prețuri „Most-Favored-Nation” (MFN). În paralel, cele nouă companii și-au asumat investiții de cel puțin 19,6 miliarde de dolari în capacități de producție din SUA.
Cele mai recente acorduri au fost anunțate de Casa Albă la 31 august și vizează Alcon, Astellas Pharma, BeOne Medicines, BridgeBio, CSL, Kyowa Kirin, Sun Pharma, Teva Pharmaceuticals și UCB. Potrivit administrației americane, cele 26 de companii cu care Washingtonul a ajuns până acum la înțelegeri acoperă aproximativ 89% din piața americană a medicamentelor de marcă.
Strategia își are originea în ordinul executiv semnat de Donald Trump la 12 mai 2025, prin care administrația federală a primit mandatul de a apropia prețurile plătite de americani pentru anumite medicamente și produse biologice de cele mai reduse niveluri existente în alte economii dezvoltate. Casa Albă susține că prețurile ridicate din Statele Unite au finanțat în mod disproporționat cercetarea și profiturile industriei farmaceutice globale, în timp ce alte state au beneficiat de prețuri mai mici.
Nouă acorduri și investiții de cel puțin 19,6 miliarde de dolari în SUA
Noile înțelegeri prevăd accesul programelor Medicaid din toate statele americane la prețuri MFN pentru produse ale celor nouă producători. Companiile s-au angajat, de asemenea, să aplice principiul MFN noilor medicamente inovatoare pe care le vor introduce pe piață.
Un element important al anunțului privește producția. Cele nouă companii au promis, potrivit Casei Albe, investiții cumulate de cel puțin 19,6 miliarde de dolari în producția farmaceutică din Statele Unite, pe termen apropiat. Suma se referă la grupul celor nouă producători anunțați la 31 august și nu reprezintă valoarea totală a investițiilor asumate de toate cele 26 de companii care au încheiat acorduri MFN cu Washingtonul.
Mai multe dintre aceste companii vor furniza și substanțe farmaceutice active rezervei strategice americane SAPIR. UCB, Sun Pharma, Teva și Astellas se află printre producătorii menționați oficial de administrația americană.
Primul acord MFN a fost anunțat în septembrie 2025, cu Pfizer. Până în aprilie 2026, administrația americană ajunsese la 17 acorduri cu mari producători, iar noua rundă extinde mecanismul către companii de dimensiuni medii și către producători activi inclusiv pe piața medicamentelor generice.
Bruxelles-ul urmărește riscul pentru piața europeană
Comisia Europeană a confirmat la 1 septembrie că urmărește efectele politicii americane asupra sectorului farmaceutic european.
„Monitorizăm îndeaproape implementarea politicii americane privind națiunea cea mai favorizată și orice efecte potențiale asupra pieței europene”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Eva Hrncirova.
Oficialul european a subliniat că Europa reprezintă a doua piață farmaceutică a lumii și că prioritatea Bruxelles-ului rămâne accesul la timp al pacienților la medicamente sigure, eficiente și accesibile. Comisia a finalizat, la solicitarea statelor membre, o evaluare privind politicile americane de preț și posibilele consecințe ale acestora, documentul fiind transmis guvernelor UE.
În acest stadiu, Bruxelles-ul nu afirmă însă că politica Washingtonului a produs deja un exod demonstrabil al investițiilor farmaceutice din Europa. Datele confirmă angajamente importante de investiții în Statele Unite și existența unor preocupări privind competitivitatea europeană, dar legătura directă dintre fiecare investiție americană și renunțarea la un proiect european trebuie analizată de la caz la caz.
Riscul privind lansarea noilor medicamente este, în schimb, discutat explicit de industria europeană. Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice, EFPIA, avertiza în luna mai că sistemul MFN american ar putea accentua diferențele deja existente în accesul la terapii inovatoare. Potrivit indicatorului WAIT publicat de organizație, timpul median până la disponibilitatea unui medicament inovator în Europa este de 532 de zile, cu diferențe considerabile între state.
De ce poate afecta sistemul american lansările din Europa
Problema este legată de utilizarea prețurilor internaționale drept reper. Dacă prețul foarte scăzut obținut într-o anumită piață este utilizat ulterior pentru stabilirea prețului american, producătorii pot avea un stimulent comercial să evite sau să amâne lansările în state unde autoritățile impun niveluri mult mai reduse.
Acest risc nu este doar unul teoretic. Chiar acordul încheiat între Statele Unite și Regatul Unit conține prevederi concepute explicit pentru a evita întârzierea lansării unor noi tratamente pe piața britanică. Washingtonul s-a angajat ca, în anumite situații, cel mai redus preț britanic să nu devină automat reperul MFN pentru Medicaid. Cele două guverne au precizat că urmăresc să evite situația în care companiile amână introducerea medicamentelor inovatoare în Regatul Unit.
În schimb, Londra a acceptat modificări importante ale propriului sistem. Începând din aprilie 2026, prețul net plătit de NHS pentru viitoarele medicamente noi este prevăzut să crească cu 25%. Regatul Unit s-a angajat totodată să majoreze treptat cheltuielile pentru medicamente noi ca proporție din PIB.
În schimbul acestor modificări și al altor angajamente, Statele Unite au convenit ca produsele farmaceutice britanice să nu fie supuse tarifelor rezultate din investigația americană Section 232 până la 19 ianuarie 2029, cu respectarea condițiilor stabilite în acord.
Europa încearcă să își consolideze competitivitatea în biotehnologie
Uniunea Europeană pregătește, în paralel, propriile măsuri pentru atragerea investițiilor în cercetare și producție. European Biotech Act propus de Comisie include o extindere cu 12 luni a certificatului suplimentar de protecție, SPC, pentru anumite medicamente dezvoltate prin procese biotehnologice și pentru terapiile avansate care îndeplinesc criteriile prevăzute de legislație.
Măsura nu reprezintă o prelungire generală a brevetelor tuturor medicamentelor biotehnologice. Pentru a beneficia de perioada suplimentară, produsele trebuie să îndeplinească o serie de condiții, inclusiv criterii privind caracterul inovator, desfășurarea studiilor clinice în mai multe state membre și realizarea unei etape de producție în Uniunea Europeană.
Propunerea este însă încă în proces legislativ, iar impactul ei este disputat. Comisia consideră că protecția suplimentară poate stimula cercetarea și producția în Europa, în timp ce industria medicamentelor generice și biosimilare avertizează asupra costurilor și asupra întârzierii intrării pe piață a alternativelor mai ieftine. Chiar analiza tehnică a Comisiei recunoaște că noile criterii pot genera costuri administrative și litigii suplimentare.
Competiția globală pentru investițiile din sector devine, între timp, tot mai intensă. Medicines for Europe avertiza încă din februarie că Uniunea Europeană riscă să piardă teren în condițiile în care Statele Unite, Japonia, India și China își susțin activ industria farmaceutică și capacitățile de producție.
Prețurile medicamentelor rămân în principal o competență națională
Capacitatea Bruxelles-ului de a răspunde unitar este limitată și de arhitectura sistemului european. Stabilirea prețurilor și rambursarea medicamentelor rămân în principal în competența statelor membre, care utilizează mecanisme diferite de negociere și finanțare. Uniunea Europeană stabilește însă o parte importantă a cadrului comun privind autorizarea medicamentelor, studiile clinice, proprietatea intelectuală și funcționarea pieței farmaceutice.
Această fragmentare creează o dificultate suplimentară într-un moment în care Washingtonul negociază direct cu unele dintre cele mai mari grupuri farmaceutice ale lumii.
Pentru Europa, problema nu este doar dacă medicamentele vor deveni mai scumpe sau mai ieftine, ci dacă piața europeană va rămâne suficient de atractivă pentru ca noile terapii, studiile clinice și capacitățile de producție să fie dezvoltate pe continent. Deocamdată, Comisia consideră că este prea devreme pentru o evaluare definitivă a efectelor politicii MFN americane. Cert este însă că, odată cu cele nouă acorduri anunțate la 31 august și cu investiții asumate de cel puțin 19,6 miliarde de dolari în producția din SUA, competiția transatlantică pentru industria farmaceutică a intrat într-o etapă mai intensă.
