Douăsprezece organizații neguvernamentale care activează în domeniul apărării statului de drept au atras atenția asupra unui proiect legislativ privind integritatea, care reduce standardele și contravine angajamentelor internaționale ale României.

Proiectul a fost criticat și de fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, care a explicat în emisiunea OFF The Record de la Mediafax că modificările au fost realizate de coaliția PNL – USR – UDMR după ieșirea PSD din Guvern.

ONG-urile susțin că, sub pretextul reformelor din PNRR, se încearcă reducerea standardelor de integritate în contextul agravării problemelor de corupție din justiție și administrația publică.

Critici asupra proiectului privind integritatea

Organizațiile afirmă că senatorul Cătălin Predoiu a depus un proiect de lege pentru consolidarea unor acte normative în domeniul integrității (Pl-x nr. 521/2026), care nu respectă angajamentele internaționale, limitează accesul cetățenilor la instrumente civice de monitorizare a corupției, conține prevederi neconstituționale și este incompatibil cu statul de drept.

În primul rând, proiectul elimină declarația publică de interese financiare. Versiunea elaborată de Ministerul Justiției prevedea un mecanism distinct pentru declarațiile de avere și de interese financiare, generate de Agenția Națională de Integritate prin platforma e-DAI și publicate pentru 42 de categorii de persoane cu funcții decizionale, cu excluderea datelor sensibile. Forma parlamentară elimină acest mecanism și prevede că declarațiile de avere și interese nu vor fi făcute publice, fiind păstrate în condiții de confidențialitate timp de șapte ani la ANI, fără existența vreunei forme alternative de transparență.

Acest lucru reprezintă un regres față de Decizia Curții Constituționale a României nr. 297/2025, care a stabilit că legiuitorul poate reglementa o declarație publică de interese financiare, construită pe segmente și praguri valorice, justificată prin prevenirea corupției instituționale.

De asemenea, soluția este greu de compatibilizat cu standardele GRECO, care consideră declarațiile privind avere, venituri și interese ca elemente esențiale în prevenirea corupției, iar reducerea transparenței contravine acestor standarde.

Astfel, proiectul:

ignora soluția constituțională a Curții Constituționale;
elimină soluția Ministerului Justiției pentru aplicarea orientării Curții;
nu instituie un mecanism alternativ de conciliere între viața privată și dreptul cetățenilor la informație;
transformă protecția datelor personale într-o secretomanie totală, asemănătoare unui regim autoritar.

Deși Jalonul nr. 431 din PNRR și Decizia CCR nr. 297/2025 solicită sistematizarea legislației și adoptarea unui cod de integritate și transparență, proiectul ignoră aceste angajamente europene și orientările Curții Constituționale pentru a slăbi mecanismele de integritate. Proiectul este prezentat ca îndeplinind un angajament PNRR, dar reprezintă contrariul acestuia, nefiind bazat pe analiza realizată de ANI prin proiectul NIAct finanțat din fonduri europene.

În prezentarea sa în Parlament, proiectul creează riscul ca Jalonul 431 să fie considerat îndeplinit formal, printr-o lege intitulată „de consolidare”, fără o consolidare efectivă și cu eliminarea unor mecanisme de transparență prevăzute inițial. ONG-urile atrag atenția că plățile din Mecanismul de redresare și reziliență depind de realizarea efectivă a jaloanelor, nu de mimarea reformelor.

În al doilea rând, proiectul elimină transparența electorală, deoarece declarațiile candidaților la funcții elective devin confidențiale, ceea ce împiedică alegătorii să verifice participațiile în societăți, datoriile, contractele relevante, interesele care pot influența mandatul și dacă veniturile corespund contribuțiilor declarate în campanii.

Analizele din alegerile anterioare au arătat neclarități în sursa banilor unora dintre candidați, iar lipsa controlului asupra finanțării poate afecta corectitudinea procesului electoral. Depunerea confidențială a declarațiilor transformă aceste documente în instrumente de control politic și nu de informare electorală.

În al treilea rând, conform Deciziei CCR nr. 297/2025, declarația de avere trebuie să cuprindă drepturile și obligațiile declarantului și ale copiilor minori, fără a răspunde penal pentru informații privind soțul/soția sau copiii majori. Există mecanisme substitutive, dar proiectul nu introduce niciun astfel de mecanism, ceea ce poate încuraja transferul formal al bunurilor către membrii familiei pentru a ascunde averea reală.

Proiectul mai elimină obligația depunerii declarației de avere la începutul și la finalul mandatului, cu excepția cazului în care modificările depășesc 10.000 de euro. Astfel, nu mai există o fotografie patrimonială exactă la intrarea și ieșirea din funcție și nu se poate compara averea inițială cu cea finală.

De asemenea, proiectul restrânge posibilitatea cetățenilor și organizațiilor societății civile de a depune sesizări, deoarece cele care nu conțin „fapte concrete” sunt clasate dacă nu sunt completate în 15 zile. Într-un sistem cu declarații confidențiale, cerința de a furniza fapte verificabile devine dificil de îndeplinit.

În ceea ce privește conflictul de interese, proiectul prevede că actele organelor colegiale sunt nule doar dacă votul persoanei aflate în conflict ar fi fost decisiv pentru majoritate, reducând astfel conflictul de interese la un calcul aritmetic al voturilor, fără a lua în considerare influența exercitată înaintea votului.

Totodată, proiectul permite diminuarea sau neaplicarea interdicției de trei ani pentru ocuparea funcțiilor publice ca urmare a conflictelor de interese, incompatibilităților sau averii nejustificate, ceea ce poate elimina sancțiunea efectivă și disuasivă.

În fine, proiectul limitează capacitatea Consiliului Național de Integritate (CNI) de a supraveghea Agenția Națională de Integritate (ANI), prin interzicerea membrilor CNI să desfășoare activități legate direct sau indirect de atribuțiile din CNI, cu riscul revocării de către Senat. Această prevedere este considerată neclară și neconstituțională și ar putea duce la deprofesionalizarea și instrumentalizarea Consiliului în favoarea conducerii ANI.

Propunerile ONG-urilor pentru Parlament

Organizațiile semnatare arată că proiectul elimină mecanisme esențiale de transparență publică și subminează controlul civic asupra averilor și intereselor demnitarilor. Confidențialitatea generală a declarațiilor, eliminarea informațiilor despre familie, pragul de 10.000 de euro, restrângerea conflictului de interese și instrumentalizarea CNI afectează sistemul de prevenire și transparență.

Din perspectiva Jalonului 431 din PNRR, modificările pot conduce la neconformitate și la pierderea a sute de milioane de euro de către România. De asemenea, sunt incompatibile cu standardele europene GRECO și OCDE privind prevenirea corupției.

ONG-urile solicită Parlamentului modificarea substanțială a proiectului, prin:

introducerea declarației publice de interese financiare conform proiectului Ministerului Justiției;
introducerea unei declarații privind bunurile soțului/soției;
obligativitatea depunerii declarației de avere și de interese la începutul și la finalul mandatului;
eliminarea prevederilor privind nesancționarea conflict