Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a relansat miercuri, în discursul privind Starea Uniunii, apelul pentru crearea unor noi resurse proprii care să finanțeze bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Pachetul propus de Comisie ar putea genera aproximativ 58,2 miliarde de euro anual, însă negocierile dintre cele 27 de state membre rămân dificile, în special în privința contribuției marilor companii. (Consilium)
Comisia Europeană propune pentru următorul Cadru Financiar Multianual un buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro pentru șapte ani, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii. Noile venituri sunt concepute atât pentru finanțarea priorităților europene, cât și pentru rambursarea împrumuturilor contractate prin NextGenerationEU, fără ca presiunea să fie transferată integral asupra contribuțiilor naționale. (European Commission)
Propunerea privind veniturile nu datează însă din discursul de miercuri. Cele cinci noi categorii de resurse proprii au fost prezentate de Comisie în iulie 2025, odată cu proiectul bugetului 2028–2034. Von der Leyen a readus acum problema în centrul negocierilor politice, într-un moment în care statele membre încearcă să ajungă la un acord asupra dimensiunii și finanțării viitorului buget. (Consilium)
Cinci noi surse de venit
Comisia propune ca o parte din veniturile generate de sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, ETS, să fie direcționată către bugetul UE. Această resursă ar putea genera în medie aproximativ 9,6 miliarde de euro pe an. Concret, propunerea vizează 30% din veniturile ETS1. (European Commission)
O altă componentă este mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, CBAM. Comisia dorește ca 75% din veniturile generate prin acest mecanism să ajungă la bugetul european, cu încasări estimate la aproximativ 1,4 miliarde de euro anual. (European Commission)
Cea mai importantă dintre noile resurse individuale ar urma să fie contribuția calculată pe baza deșeurilor electrice și electronice necolectate. Statele ar contribui în funcție de cantitatea de astfel de deșeuri care nu este recuperată, prin aplicarea unei rate uniforme de 2 euro pe kilogram, ajustată pentru inflație. Comisia estimează venituri de aproximativ 15 miliarde de euro anual. (Eur-Lex)
Pentru produsele din tutun, propunerea prevede o resursă proprie calculată pornind de la accizele minime aplicabile în statele membre. La bugetul UE ar reveni echivalentul unei cote de 15%, ceea ce ar putea genera în jur de 11,2 miliarde de euro anual. (Eur-Lex)
A cincea componentă este Corporate Resource for Europe – CORE. Aceasta nu este un impozit european clasic pe profit, ci o contribuție anuală forfetară aplicată companiilor care operează și vând pe piața UE și au o cifră de afaceri netă anuală de cel puțin 100 de milioane de euro. IMM-urile sunt excluse. Veniturile estimate sunt de aproximativ 6,8 miliarde de euro pe an. (European Commission)
Cele cinci componente enumerate separat însumează aproximativ 44 de miliarde de euro anual. Valoarea de aproximativ 58,2 miliarde de euro folosită în prezent de Consiliul UE pentru întregul pachet include și modificări ale sistemului existent de resurse proprii, nu doar cele cinci instrumente noi. Printre acestea se numără ajustări privind contribuția bazată pe deșeurile de plastic și veniturile vamale. (Consilium)
Această distincție este importantă: suma de aproape 60 de miliarde de euro nu rezultă exclusiv din cele cinci noi contribuții.
Statele membre nu au ajuns la un acord
Negocierile asupra veniturilor viitorului buget sunt departe de a fi încheiate.
O evaluare realizată în septembrie de președinția irlandeză a Consiliului arată că majoritatea statelor membre sunt dispuse să discute un pachet de noi resurse proprii, însă niciuna dintre formulele aflate pe masă nu beneficiază în prezent de un consens suficient. (Agence Europe)
Contribuția bazată pe deșeurile electronice beneficiază de un sprijin relativ larg, obiecțiile fiind în principal de natură tehnică și statistică. Și utilizarea unor venituri ETS este acceptată în principiu de majoritatea statelor, deși există guverne care contestă această variantă. (euronews)
Propunerea privind accizele la tutun este mai controversată, mai multe state exprimând preocupări privind impactul asupra pieței și riscul stimulării comerțului ilegal. (euronews)
Cea mai puternică opoziție este îndreptată către CORE. Majoritatea statelor membre au formulat rezerve față de o contribuție calculată pe baza cifrei de afaceri a companiilor, într-un moment în care UE încearcă simultan să reducă sarcinile administrative și costurile suportate de mediul privat. (euronews)
Germania a precizat în septembrie că este deschisă introducerii unor noi resurse proprii, dar respinge în forma actuală contribuția CORE. Berlinul consideră, de asemenea, că noile venituri nu pot rezolva singure problema finanțării viitorului buget. (Agence Europe)
Franța susține în schimb ideea dezvoltării unor noi venituri europene ca instrument pentru limitarea creșterii contribuțiilor directe ale statelor. Există însă și la Paris dezbatere asupra formulelor concrete: un raport al Senatului francez din iulie recomandă explicit respingerea CORE și identificarea unor surse alternative. (Financial Times)
Franța și Italia au cerut împreună avansarea negocierilor privind noi resurse proprii și au propus examinarea inclusiv a unei contribuții digitale, în timp ce urmăresc menținerea finanțării pentru politicile tradiționale, inclusiv agricultura și coeziunea. (elysee.fr)
Șase state cer reducerea bugetului
Disputa asupra veniturilor este dublată de un conflict privind dimensiunea bugetului.
Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia, toate contributoare nete la bugetul UE, au cerut reduceri de ordinul sutelor de miliarde de euro față de propunerea Comisiei. Cele șase state solicită ca reducerile să fie distribuite între principalele domenii de cheltuieli. (Reuters)
Cancelarul german Friedrich Merz a calificat drept nesustenabilă financiar creșterea propusă a bugetului într-o perioadă în care guvernele naționale sunt obligate să își limiteze cheltuielile. Berlinul se opune și contractării unor noi împrumuturi comune la nivelul UE pentru acoperirea diferenței. (Reuters)
În sens opus, state precum Italia și Spania insistă asupra menținerii unei finanțări consistente pentru agricultură și dezvoltarea regională și se opun reducerilor ample ale acestor politici. (Financial Times)
Comisia și o parte dintre state încearcă să folosească noile resurse proprii tocmai pentru a reduce conflictul dintre cele două poziții: un buget european mai mare fără o creștere proporțională a contribuțiilor bazate pe venitul național brut.
Rambursarea datoriei NextGenerationEU
O parte importantă a ecuației financiare este reprezentată de datoria contractată de Uniunea Europeană pentru fondul de redresare creat după pandemia de COVID-19.
Rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU începe în următorul cadru financiar. Parlamentul European estimează că serviciul datoriei va necesita aproximativ 24 de miliarde de euro anual, ceea ce explică presiunea pentru identificarea unor surse suplimentare de venit. (European Parliament)
Comisia argumentează că, fără noi resurse proprii, această obligație ar trebui finanțată fie prin contribuții naționale mai mari, fie prin reducerea sumelor disponibile pentru programele europene. (Audiovisual Service)
Parlamentul European susține, la rândul său, extinderea bazei de venituri a Uniunii și a solicitat un pachet de resurse proprii de cel puțin 60 de miliarde de euro anual. Eurodeputații au avansat suplimentar idei precum o contribuție digitală, venituri din tranzacțiile cu criptoactive și o resursă legată de jocurile de noroc online. (European Parliament)
Unanimitate între cele 27 de state
Noile resurse proprii nu pot fi introduse printr-o simplă decizie a Comisiei Europene.
Decizia privind sistemul de resurse proprii trebuie adoptată în unanimitate de cele 27 de state membre și ulterior aprobată de fiecare țară în conformitate cu propriile cerințe constituționale. Pentru Cadrul Financiar Multianual este, de asemenea, necesară unanimitatea în Consiliu, urmată de acordul Parlamentului European. (Consilium)
Președinția irlandeză a Consiliului conduce negocierile în a doua jumătate a anului 2026. Liderii europeni au cerut avansarea dosarului înaintea reuniunii Consiliului European din 15 octombrie și urmăresc obținerea unui acord politic până la sfârșitul anului. (Consilium)
Calendarul este strâns. Un acord politic în 2026 ar permite adoptarea legislației necesare pe parcursul anului 2027, astfel încât noul buget să poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2028 fără întreruperea programelor europene. (Consilium)
Negocierea privind cele aproximativ 58 de miliarde de euro de venituri suplimentare devine astfel una dintre componentele centrale ale viitorului buget european: statele trebuie să decidă nu doar cât va cheltui Uniunea între 2028 și 2034, ci și cât din această finanțare va continua să provină direct din bugetele naționale și cât va fi acoperită prin resurse comune la nivel european.
