Criza combustibilului din Rusia după atacurile cu drone ucrainene
Rusia se confruntă cu o criză de combustibil extinsă la nivel național, potrivit unei analize realizate de EVZ pe baza principalelor surse economice. Criza a apărut după o campanie intensă de atacuri cu drone ucrainene care au scos din funcțiune o parte semnificativă a capacității de rafinare a țării.
Pentru prima dată de la declanșarea conflictului, Vladimir Putin a recunoscut public existența unui deficit pe piața internă de benzină și motorină, ca urmare directă a loviturilor asupra infrastructurii energetice.
Impactul economic și logistic este major. Peste jumătate din regiunile Federației Ruse au introdus măsuri drastice de raționalizare a carburanților, prețurile au atins recorduri istorice. Moscova a fost nevoită să ceară sprijin de urgență din partea statelor vecine și să relaxeze standardele ecologice pentru a menține rețeaua de transport funcțională.
Într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse, Vladimir Putin a declarat: „Desigur că [atacurile] creează probleme, acest lucru este evident. În momentul de față observăm un anumit deficit, dar acesta nu este critic”, citat de agenția Associated Press și publicația The Guardian.
Declarația marchează o schimbare semnificativă de discurs, după ce anterior Ministerul Energiei de la Moscova insistase că piața este „stabilă și sub control”.
Potrivit datelor furnizate de grupul de analiză FDD (Foundation for Defense of Democracies), producția de benzină a Rusiei a scăzut cu aproximativ 25% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Forțele ucrainene au lovit sistematic 8 dintre cele mai mari 10 rafinării de petrol din Rusia, potrivit unei analize publicate de agenția Reuters și portalul independent Meduza. În partea europeană a Federației Ruse, aproape nicio facilitate majoră de procesare a țițeiului nu a scăpat neatinsă.
Printre cele mai afectate unități se numără Rafinăria Slavneft-YANOS din regiunea Iaroslavl, situată la 700 km de graniță, și Rafinăria din Slaveansk-na-Kubani, regiunea Krasnodar, cuprinsă de flăcări în urma unor atacuri recente raportate de guvernatorul regional Veniamin Kondratiev. Nu au scăpat nici complexe strategice operate de giganții Lukoil și Gazprom în Nijni Novgorod, Riazan și Moscova.
Singurele două mari rafinării de top rămase intacte sunt amplasate dincolo de Munții Ural, în Siberia, la Omsk și Angarsk, mult în afara razei de acțiune standard a dronelor ucrainene.
Efectele penuriei sunt resimțite direct de populație. Din cele 83 de entități federale ale Rusiei, peste două treimi au introdus raționalizarea benzinei la stațiile de alimentare.
În regiunea siberiană Irkutsk, guvernul local a impus o limită de maximum 50 de litri de combustibil pe zi per vehicul. Situația este și mai critică în Crimeea anexată, unde autoritățile de ocupație au suspendat temporar vânzările comerciale de benzină în marile orașe din cauza paraliziei logistice.
Guvernul rus pregătește măsuri disperate pentru a contracara colapsul pieței. Publicația Kommersant a dezvăluit un proiect de decret prin care Rusia intenționează să permită producția și vânzarea de benzină de calitate inferioară „Euro 2”, un standard ecologic strict interzis în țară încă din anul 2013 din cauza emisiilor poluante mari și a riscului de deteriorare a motoarelor moderne. Măsura ar urma să simplifice procesul de producție la rafinăriile parțial avariate, obținându-se carburant direct din nafta, fără procese complexe de hidrofinare.
În paralel, Moscova a apelat la importuri de urgență. Surse guvernamentale citate de Reuters au confirmat că Rusia a solicitat Kazahstanului livrarea a 50.000 de tone de benzină de tip AI-92 pentru a acoperi golurile din piață, în timp ce pe piața neagră din Asia Centrală s-a înregistrat o explozie a contrabandei cu produse petroliere spre teritoriul rus.
