NATO dezvoltă un nou sistem de apărare pentru Flancul Estic bazat pe inteligență artificială
NATO dezvoltă un nou sistem de apărare pentru Flancul Estic, bazat pe inteligență artificială, drone, sateliți și senzori conectați într-o rețea comună. Noua strategie are ca scop identificarea mai rapidă a posibilelor amenințări și creșterea capacității de reacție a Alianței în fața Rusiei. România se află printre statele vizate de această modernizare. Astfel, inteligența artificială va avea un rol important în acest plan.
NATO schimbă modul în care își pregătește apărarea pe Flancul Estic. Alianța nu se va baza doar pe mijloace militare clasice, precum tancuri, avioane sau trupe, ci va integra tot mai mult tehnologii moderne, inclusiv inteligență artificială.
Noua abordare presupune construirea unei rețele digitale extinse care va conecta informațiile obținute din mai multe surse: sateliți, drone, radare, senzori și alte sisteme de supraveghere. Datele vor fi analizate rapid cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru ca liderii militari să poată lua decizii într-un timp mult mai scurt.
Noua strategie face parte din conceptul numit „Inițiativa de descurajare a flancului estic” (EFDI), dezvoltat pentru consolidarea apărării statelor NATO aflate la granița cu Rusia și Belarus.
În documentele NATO apare conceptul de „rețea a morții” („Kill Web”), care descrie o infrastructură digitală formată din numeroase elemente conectate între ele.
Sistemul va reuni date de la drone, sateliți, radare, camere, senzori de la sol și echipamente electronice, astfel încât o posibilă amenințare să fie observată cât mai devreme.
Dacă o componentă a rețelei nu mai funcționează, celelalte sisteme pot continua să furnizeze informații.
După aderarea Finlandei la NATO, frontiera Alianței cu Rusia s-a extins considerabil. Flancul Estic pornește din nordul Europei, din zona Finlandei și a statelor baltice, continuă prin Polonia și ajunge până în România, la Marea Neagră.
Noua strategie urmărește întărirea acestei zone printr-o combinație între tehnologia modernă și capacitățile militare deja existente.
Tancurile, sistemele de artilerie, avioanele de luptă și trupele terestre vor rămâne elemente importante, însă vor fi completate de un nivel suplimentar de protecție bazat pe tehnologie.
Scopul sistemului este reducerea timpului dintre momentul identificării unei amenințări și luarea unei decizii.
În prezent, procesarea informațiilor poate implica mai multe etape: identificarea unei ținte, transmiterea datelor către comandamente, analizarea situației și emiterea unui ordin.
Prin noua rețea, informațiile colectate de statele NATO vor putea fi analizate aproape instantaneu.
Principiul este descris de NATO prin formula:
„Vezi primul. Decide primul. Lovește primul.”
Un rol important în noul sistem îl va avea inteligența artificială, care va ajuta la interpretarea volumelor mari de date primite simultan din mai multe surse.
Dacă, de exemplu, o dronă identifică o posibilă formațiune militară adversă, informația va putea fi comparată imediat cu imagini din satelit, date radar și alte surse disponibile.
Comandanții vor primi astfel o imagine mai clară asupra situației și vor putea decide ce mijloace sunt necesare pentru reacție.
Noua arhitectură ar urma să integreze sisteme dezvoltate de mai multe companii occidentale din industria apărării.
Printre acestea se numără tehnologii de analiză a datelor, drone, sisteme autonome și platforme care conectează senzorii cu mijloacele de intervenție.
Un rol important este atribuit sistemelor de inteligență artificială capabile să proceseze rapid informațiile venite din mai multe zone.
O schimbare majoră vizează modul în care ar putea arăta prima linie de apărare. NATO analizează folosirea pe scară largă a dronelor, roboților tereștri și sistemelor autonome pentru a interveni înaintea trupelor clasice.
Ideea este ca tehnologia să ofere timp suplimentar militarilor și să reducă riscurile pentru soldați.
„EFDI nu înlocuiește tancurile, artileria, avioanele de vânătoare sau soldații”, a declarat maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt al Armatei SUA pentru Europa și Africa.
„Este concepută pentru a contribui la menținerea puterii lor de luptă și pentru a oferi comandanților mai mult timp și un avantaj în luarea deciziilor”, a adăugat acesta.
Experiența conflictului din Ucraina a influențat puternic noua strategie a Alianței. Utilizarea intensă a dronelor, senzorilor și tehnologiilor ieftine, dar eficiente, a demonstrat importanța vitezei de reacție.
NATO încearcă să folosească aceste lecții pentru a compensa avantajele unui posibil adversar în ceea ce privește numărul de militari sau viteza unei ofensive.
„EFDI ne oferă timp și claritate, dar, în cele din urmă, soldații, tancurile și aeronavele sunt în continuare necesare pentru a asigura și a menține controlul asupra teritoriului”, a spus Blubaugh.
Noua strategie ar urma să transforme Flancul Estic al NATO într-un sistem de apărare mult mai conectat, în care tehnologia și forțele convenționale vor funcționa împreună.
