Președintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Türkiye poate duce relațiile cu Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO) la un nivel superior, inclusiv prin perspectiva unei viitoare aderări cu drepturi depline, subliniind însă că această opțiune nu înseamnă o ruptură de Occident sau de angajamentele internaționale existente ale Ankarei. Liderul turc a făcut declarațiile după participarea la summitul SCO de la Bișkek, unde a avut o întrevedere separată cu președintele rus Vladimir Putin.
Erdoğan a participat la reuniunea din Kârgâzstan în calitate de invitat de onoare. Türkiye are statut de partener de dialog al SCO, relație instituționalizată în 2013, și este în prezent singurul stat NATO aflat în această categorie în raport cu organizația eurasiatică. SCO are zece membri cu drepturi depline: China, Rusia, India, Pakistan, Iran, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan și Belarus.
Declarațiile președintelui turc nu echivalează, în acest moment, cu anunțarea unei cereri oficiale de aderare. Erdoğan a vorbit despre posibilitatea aprofundării raporturilor și despre o „perspectivă de aderare”, plasând această direcție în cadrul politicii externe multidimensionale promovate de Ankara.
„Türkiye este o țară care poate dezvolta relații echilibrate atât cu Vestul, cât și cu Estul și care își poate aprofunda legăturile în această măsură”, a declarat Erdoğan jurnaliștilor în timpul zborului de întoarcere din Kârgâzstan.
Președintele turc a precizat că relația cu SCO poate avansa în perioada următoare, dar a respins interpretarea potrivit căreia acest proces ar presupune o repoziționare împotriva Occidentului.
„Perspectiva aderării Türkiye la organizație nu înseamnă în niciun caz desprinderea de un bloc sau întoarcerea spatelui Occidentului. Obiectivul nostru este să ne sporim propria greutate printr-o viziune de 360 de grade”, a declarat Erdoğan.
Ankara își extinde opțiunile strategice între Europa și Asia
Erdoğan a prezentat participarea la summitul de la Bișkek drept expresia unei politici externe menite să diversifice opțiunile economice, politice și strategice ale Türkiye.
În evaluarea liderului turc, geografia acoperită de statele SCO, din China și Asia Centrală până în Rusia și Asia de Sud, oferă oportunități economice importante pentru Ankara. Comerțul Türkiye cu statele membre ale organizației se apropie de 150 de miliarde de dolari anual, potrivit datelor prezentate de președintele turc.
Abordarea se înscrie și în inițiativa „Asia Anew”, lansată de Ankara în 2019 pentru aprofundarea relațiilor politice și economice cu statele asiatice.
În discursul susținut la Bișkek, Erdoğan a descris SCO drept o „stea în ascensiune” și a afirmat că Türkiye urmărește dezvoltarea cooperării cu organizația în toate domeniile. El a evidențiat inclusiv rolul pe care SCO îl poate avea în securizarea coridoarelor de transport și în consolidarea securității energetice.
SCO nu este însă o alianță de apărare colectivă construită după modelul NATO. Este o organizație eurasiatică de cooperare politică, economică și de securitate, iar dezvoltarea relației Ankarei cu aceasta se înscrie în strategia mai amplă a Türkiye de a menține simultan canale puternice cu Europa, Statele Unite, Rusia, China, Asia Centrală și Orientul Mijlociu.
Erdoğan și Putin au discutat războiul din Ucraina și relațiile bilaterale
Pe agenda summitului de la Bișkek s-a aflat și întâlnirea dintre Recep Tayyip Erdoğan și Vladimir Putin.
Discuția bilaterală a durat aproximativ o oră și jumătate și a vizat războiul dintre Rusia și Ucraina, energia, comerțul, investițiile și turismul.
Erdoğan a descris întrevederea drept „foarte productivă” și desfășurată într-o atmosferă „foarte sinceră”, subliniind nivelul ridicat al relațiilor economice dintre Türkiye și Rusia.
Președintele turc a insistat în același timp asupra obiectivului Ankarei de a contribui la încheierea războiului prin negocieri.
„Ne dorim ca între Rusia și Ucraina să înceapă cât mai curând un proces de pace și ca pacea să prevaleze în regiune”, a declarat Erdoğan, adăugând că Türkiye este pregătită să facă tot ce îi stă în putere pentru facilitarea unei soluții.
Ankara a menținut canale de dialog atât cu Moscova, cât și cu Kievul pe întreaga durată a războiului, continuând în același timp să își îndeplinească rolul de aliat NATO și să susțină integritatea teritorială a Ucrainei.
Türkiye cere un mecanism permanent pentru securitatea navigației în Marea Neagră
Un alt subiect important abordat de Erdoğan după întâlnirea cu Putin a fost deteriorarea securității navigației comerciale în Marea Neagră.
Președintele turc a precizat că Ankara nu urmărește exclusiv protejarea navelor sub pavilion turc sau operate de companii turcești, ci consideră esențială securitatea întregului transport maritim civil din Marea Neagră.
„Trebuie să rezolvăm această problemă. Pentru că prejudiciile pe care le provoacă sunt tot mai mari. Este nevoie de un mecanism care să asigure în mod permanent securitatea transportului maritim comercial în Marea Neagră”, a declarat Erdoğan.
Poziția Ankarei intervine într-un moment în care atacurile asupra navelor comerciale și infrastructurii portuare s-au intensificat. Reuters documentează atacuri atât rusești, cât și ucrainene în regiune. Rusia și-a intensificat loviturile asupra principalelor porturi ucrainene de export al cerealelor, în timp ce Ucraina a extins atacurile împotriva infrastructurii și navelor asociate exporturilor rusești de petrol și cereale.
Türkiye a fost afectată direct. Ankara a convocat recent ambasadorul Ucrainei după atacuri asupra a două nave în apropierea portului rus Tuapse, iar în august Ministerul turc de Externe solicitase ambelor părți să adopte măsuri pentru protejarea navigației după ce o navă deținută de o companie turcă a fost lovită în apropiere de Novorossiysk.
Ankara pregătește un nou mecanism pentru exporturile de cereale
Problema securității maritime este legată direct de încercarea Türkiye de a preveni reapariția unei crize alimentare internaționale.
Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a anunțat la 31 august că Ankara a pregătit un plan pentru asigurarea trecerii în siguranță a transporturilor de cereale prin Marea Neagră și poartă discuții atât cu Rusia, cât și cu Ucraina.
„Am pregătit un plan și suntem în contact cu ambele părți în legătură cu acest plan”, a declarat Fidan, precizând că Türkiye urmărește, dacă vor exista condițiile necesare, obținerea unui nou acord comparabil cu Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră.
Acordul negociat de Türkiye și Organizația Națiunilor Unite în iulie 2022 a permis exportul în siguranță a aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene prin Marea Neagră. Rusia s-a retras din mecanism în iulie 2023, invocând obstacole în calea propriilor exporturi de produse agricole și îngrășăminte.
Moscova nu indică deocamdată disponibilitate pentru restabilirea vechiului acord. Viceministrul rus de Externe Alexander Grushko a declarat miercuri că Rusia nu vede, în condițiile actuale, motive pentru reluarea Inițiativei, susținând că problemele reclamate anterior de Moscova nu au fost soluționate.
Erdoğan a atras însă atenția asupra consecințelor economice și umanitare ale actualei situații.
„Vedem în mod clar că problema cerealelor începe să reapară, în special pe continentul african. Ar fi util să se ia inițiativa înainte ca problema să devină și mai mare”, a declarat președintele turc.
Mesajul transmis după summitul de la Bișkek conturează astfel două direcții complementare ale politicii externe turce: extinderea relațiilor Türkiye către Eurasia și menținerea unui profil activ de mediere și stabilizare regională. Ankara încearcă să își consolideze autonomia strategică și capacitatea de dialog cu centre de putere diferite, fără a prezenta această politică drept o alegere între Est și Vest.
