Parlamentul Republicii Moldova a decis prelungirea cu 30 de zile a mandatului comisiei parlamentare care investighează activitatea întreprinderilor de stat. Această decizie a venit după ce au fost descoperite mai multe probleme legate de evidența acestor companii, administrarea patrimoniului public, numirile în consiliile de administrație și nivelul unor salarii.
Discrepanțe în registrele oficiale și situații juridice neclare
Verificările au relevat diferențe semnificative între registrele de stat care țin evidența întreprinderilor de stat. Astfel, Registrul de stat al persoanelor juridice indică 515 întreprinderi, dintre care 323 fără IDNO, în timp ce Registrul patrimoniului public menționează 163, iar Registrul fiscal include 609 entități, incluzând și întreprinderile municipale. Președintele comisiei, Dinu Plîngău, a subliniat că aceste incoerențe, evidențiate și în raportul Curții de Conturi din 2022, nu au fost remediate, ba uneori s-au agravat.
De asemenea, comisia a identificat întreprinderi cu situații juridice neclare, inclusiv companii aflate în procedură de insolvabilitate de până la 20 de ani, dar care continuă să dețină terenuri și clădiri, blocând astfel valorificarea eficientă a acestor bunuri.
Inconsistențe în raportările financiare și de personal
Unele întreprinderi raportau activitate economică și venituri, dar declarau zero angajați pe perioade îndelungate. Au fost constatate diferențe și între datele din rapoartele fiscale și cele financiare, iar numărul angajaților raportat nu corespundea întotdeauna cu alte informații oficiale.
Numirile în consiliile de administrație și remunerațiile
Comisia a analizat cele 1.628 de poziții din consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat. Regulile impun ca o persoană să nu facă parte din mai mult de trei consilii de administrație ale întreprinderilor de stat și din maximum cinci consilii ale societăților pe acțiuni. Totuși, au fost depistate șase cazuri posibile de încălcare a acestei reguli, iar verificările continuă din cauza lipsei unor date complete privind datele de numire.
Președintele comisiei a atras atenția asupra frecventei schimbări a acelorași persoane între diferite consilii, ceea ce ar putea indica că numirile sunt făcute mai degrabă pentru obținerea unor remunerații suplimentare decât pentru îndeplinirea atribuțiilor. Indemnizația maximă pentru un membru al consiliului este de 6.200 de lei, iar unele persoane ocupă simultan un număr mult mai mare de poziții, cumulând astfel sume considerabile.
Un caz particular a fost identificat în care ordinul de numire a fost semnat după data efectivă a numirii în consiliu.
Salarii în creștere fără justificări clare
Comisia a evidențiat creșteri semnificative ale salariilor în unele întreprinderi, cum ar fi MoldATSA, unde salariul mediu a crescut de la aproximativ 32.000 de lei în 2019 la circa 63.000 de lei în prezent, cu o majorare de 71% în ultimii doi ani. Totuși, aceste creșteri nu au fost întotdeauna însoțite de justificări legale sau documentate corespunzător.
Critici din partea deputaților socialiști
Deputatul Pavel Voicu a criticat comisia parlamentară, susținând că ancheta ar trebui să vizeze și modul concret în care au fost numiți conducătorii întreprinderilor de stat, inclusiv dacă au existat concursuri pentru aceste funcții. El a subliniat lipsa progresului în rezolvarea acestor probleme în ultimii cinci ani și a pus întrebarea dacă prelungirea mandatului este justificată.
Vlad Batrîncea a cerut identificarea persoanelor responsabile pentru numirile fără concurs și menținerea interimarilor pe perioade lungi. De asemenea, a reclamat că opoziția nu a avut acces la informațiile colectate de comisie și că inițiativele opoziției pentru o altă comisie de anchetă nu au fost susținute. El a atras atenția asupra diferențelor mari dintre remunerațiile membrilor consiliilor de administrație fără o corelație clară cu volumul de muncă sau performanța.
Sesizări către organele Procuraturii și situații de fraudă
Dinu Plîngău a anunțat că încălcările identificate vor fi incluse în raportul final al comisiei și că informațiile relevante vor fi transmise Procuraturii. Verificările au scos la iveală situații în care întreprinderi fără activitate economică continuă să plătească indemnizații membrilor consiliilor de administrație. De asemenea, au fost semnalate cazuri de furt și de valorificare necorespunzătoare a proprietăților întreprinderilor de stat, care au fost sesizate Poliției și Procuraturii.
Comisia parlamentară a fost înființată ca răspuns la investigații jurnalistice privind gestionarea banilor publici și problemele legate de salarii și angajări în întreprinderile de stat, inclusiv la MoldATSA.
