Trump, „foarte dezamăgit” de aliații NATO. Rubio participă la reuniunea din Suedia înaintea summitului de la Ankara
Secretarul de stat american Marco Rubio participă vineri la reuniunea miniștrilor de externe NATO organizată în Suedia, în contextul tensiunilor generate de criticile președintelui Donald Trump la adresa unor aliați europeni și planurilor Washingtonului de reducere a prezenței militare în Europa.
Înainte de această întâlnire, Rubio a declarat că Trump este „foarte dezamăgit” de statele membre NATO care nu au permis utilizarea bazelor americane de pe teritoriul lor în operațiunile militare, menționând în mod explicit Spania. „Există țări precum Spania care ne refuză utilizarea acestor baze – atunci de ce faceți parte din NATO? Este o întrebare foarte justă”, a spus Rubio reporterilor la Miami.
Donald Trump a criticat în ultimele săptămâni mai mulți membri NATO pentru lipsa de implicare în campania militară americano-israeliană și a pus sub semnul întrebării angajamentul Washingtonului față de pactul de apărare colectivă al Alianței. Oficialii NATO au transmis însă că Statele Unite nu au solicitat participarea directă a alianței în conflictul cu Iranul, deși mai multe state membre au permis folosirea spațiului aerian și a bazelor pentru operațiuni americane.
La reuniunea din Suedia, miniștrii europeni încearcă să reducă tensiunile cu administrația americană și să arate disponibilitatea de a contribui la securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, afectată de restricțiile impuse de Iran în timpul conflictului.
Discuțiile au loc pe fondul îngrijorărilor legate de decizia Washingtonului de a retrage 5.000 de soldați americani din Europa. Potrivit oficialilor americani, această măsură este legată și de criticile formulate de cancelarul german Friedrich Merz la adresa strategiei lui Trump privind conflictul cu Iranul.
Confuzia între aliați a fost amplificată de informații contradictorii privind relocarea trupelor: inițial s-a anunțat retragerea militarilor din Germania, iar ulterior amânarea desfășurării unei brigăzi în Polonia. De asemenea, Washingtonul a comunicat că nu va mai desfășura rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune în Germania și intenționează să reducă fondul de capabilități militare puse la dispoziția NATO în caz de criză.
Comandantul suprem al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, a afirmat că reducerile prezenței americane vor fi aplicate treptat, pentru a permite statelor europene să-și dezvolte propriile capacități de apărare. „Pe măsură ce pilonul european al alianței devine mai puternic, acest lucru permite SUA să-și reducă prezența în Europa și să se limiteze la furnizarea doar a acelor capacități critice pe care aliații nu le pot încă asigura”, a spus Grynkewich la sediul NATO.
Diplomați europeni au descris reuniunea de la Helsingborg drept un moment important pentru clarificarea relației dintre Washington și aliații europeni, după criticile lansate de Donald Trump la începutul conflictului din Orientul Mijlociu.
Tot joi, Donald Trump a anunțat trimiterea a 5.000 de militari americani în Polonia, invocând relația sa cu președintele Karol Nawrocki.
În paralel, aliații europeni pregătesc noi angajamente privind apărarea și sprijinul pentru Ucraina înaintea summitului NATO de la Ankara, programat în luna iulie. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că a propus ca statele membre, fără Statele Unite, să aloce cel puțin 0,25% din PIB pentru sprijin militar destinat Ucrainei. „Nu cred că va fi acceptat”, a spus Rutte miercuri. „Vreau să discut despre asta”, a adăugat el.
Mark Rutte a afirmat joi, la Stockholm, că există state membre care „nu cheltuiesc suficient” pentru apărare și sprijinul acordat Ucrainei, Franța fiind printre țările criticate pentru nivelul redus al contribuției financiare.
