Tribunalul Uniunii Europene a respins miercuri, 9 septembrie, acțiunea introdusă de Ungaria împotriva deciziei prin care o primă tranșă din profiturile extraordinare generate de activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei a fost alocată sprijinului militar pentru Ucraina. Instanța a stabilit că nu are competență să examineze legalitatea unei asemenea decizii, întrucât aceasta este direct legată de alegerile politice și strategice ale UE în domeniul politicii externe și de securitate comune.
Procesul, înregistrat în cauza T-457/24, viza o decizie adoptată în iunie 2024 de comitetul Instrumentului european pentru pace (EPF), prin care prima tranșă a veniturilor extraordinare a fost direcționată către Forțele Armate ale Ucrainei.
Budapesta solicitase anularea deciziei și contestase inclusiv procedura de vot. Ungaria se abținuse constructiv atunci când Consiliul UE stabilise mecanismul de alocare și, în consecință, nu a participat la votul ulterior privind utilizarea efectivă a fondurilor. Guvernul ungar a susținut că procedura a încălcat regulile de vot și principii fundamentale ale Uniunii.
Tribunalul nu s-a pronunțat asupra legalității mecanismului
Judecătorii europeni nu au analizat pe fond argumentele Budapestei. Tribunalul a stabilit că decizia contestată privește opțiuni politice și strategice adoptate în cadrul politicii externe și de securitate comune, domeniu în care tratatele UE limitează competența instanțelor europene.
Decizia stabilea atât destinația fondurilor, cât și utilizarea lor pentru achiziționarea de echipamente militare destinate armatei ucrainene. Din acest motiv, Tribunalul a concluzionat că dosarul nu intră în excepțiile care permit controlul jurisdicțional asupra actelor adoptate în cadrul politicii externe și de securitate comune.
Hotărârea nu stabilește, prin urmare, că toate problemele juridice privind activele rusești înghețate au fost soluționate și nici nu validează confiscarea acestora. Activele Băncii Centrale a Rusiei rămân imobilizate; mecanismul european utilizează profiturile extraordinare produse de aceste active, nu capitalul propriu-zis.
UE folosește profiturile pentru sprijinirea Ucrainei
Consiliul UE a aprobat în mai 2024 utilizarea profiturilor nete extraordinare generate de activele suverane rusești imobilizate. Inițial, 90% din aceste fonduri au fost direcționate prin Instrumentul european pentru pace pentru sprijin militar, iar 10% către programe ale UE destinate industriei de apărare și reconstrucției Ucrainei.
Prima tranșă mobilizată prin acest mecanism s-a ridicat la aproximativ 1,4 miliarde de euro și a fost folosită inclusiv pentru muniție, apărare antiaeriană și achiziții directe de la industria ucraineană de apărare.
În august 2026, Uniunea Europeană a primit o nouă tranșă de 1,4 miliarde de euro din profiturile generate de activele rusești. Potrivit Serviciului European de Acțiune Externă, veniturile extraordinare acumulate de la imobilizarea activelor ajunseseră la aproximativ 8 miliarde de euro.
În UE sunt blocate aproximativ 210 miliarde de euro din activele Băncii Centrale a Rusiei, cea mai mare parte fiind administrată de depozitarul Euroclear din Belgia. Discuțiile privind o eventuală utilizare mai amplă a capitalului propriu-zis continuă între statele membre, Belgia avertizând în repetate rânduri asupra riscurilor juridice și financiare ale unei asemenea măsuri.
