Tribunalul București suspendă hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL privind convocarea congresului

7 Min Citire

Magistrații Tribunalului București au analizat ordonanța președințială depusă de tabăra anti-Bolojan și au luat următoarea decizie:

Tip soluție: Admite în parte cererea

Soluția pe scurt:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Bolojan Ilie-Gavril – președinte al Partidului Național Liberal și Motreanu Dan-Ștefan – secretar general al Partidului Național Liberal, invocată de pârâtul Partidul Național Liberal prin președinte Bolojan Ilie-Gavril.

Publicitate
Ad Image

Respinge cererea formulată de reclamanți, în contradictoriu cu pârâții Bolojan Ilie-Gavril și Motreanu Dan-Ștefan, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți, în contradictoriu cu pârâtul Partidul Național Liberal prin președinte Bolojan Ilie-Gavril.

Suspendă provizoriu executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 19.06.2026, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului București – Secția a V-a Civilă.

Respinge în rest cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Partidul Național Liberal prin președinte Bolojan Ilie-Gavril, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare. Cererea de apel se depune la Tribunalul București – Secția a III-a Civilă. Pronunțată, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 01.07.2026.

Contestatarii lui Ilie Bolojan au cerut prin ordonanță președințială depusă la instanță să se suspende provizoriu efectele hotărârii Consiliului Național Extraordinar PNL prin care a fost convocat Congresul PNL.

Reclamanții sunt: Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Sorin Câmpeanu, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Sorin Prișcă, Rusu Sebastian, George Scarlat, Dragoș Soare, Ionuț Stroe, Thuma Hubert, Adrian Veștea și Mihail Veștea.

Pârâții sunt: PNL prin Ilie Bolojan, Ilie Bolojan, președinte PNL și Dan Motreanu, secretar general PNL.

Au fost depuse la Tribunalul București acțiuni prin care se contestă în instanță hotărârile Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, întemeiate, la rândul lor, pe hotărâri nelegale ale Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie 2026, precum și actele adoptate în temeiul acestora, arată contestatarii.

Tabăra anti-Bolojan a intentat patru procese la Tribunalul București, prin care a cerut:

Anularea Hotărârii Congresului Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 21 iunie 2026, care instituie excluderea „de drept” a membrilor ce votează, susțin sau participă la formarea unui guvern cu PSD în afara liniei politice stabilite;

Anularea Hotărârii Congresului Extraordinar al PNL nr. 02/2026 din 21 iunie 2026, prin care s-a solicitat demisia mai multor membri și s-a mandatat declanșarea procedurilor de excludere a acestora;

Anularea actului de alegere a noii conduceri a partidului prin moțiunea „Modernizare cu rădăcini” (Președinte, Prim-vicepreședinte, Secretar General și cei opt Vicepreședinți);

Anularea actului de ratificare a modificărilor Statutului PNL;

Contestatarii au cerut lipsirea de efecte a actelor subsecvente adoptate în temeiul lor. Printre motivele de nelegalitate sesizate se numără:

Hotărârile au fost adoptate prin aplicarea unui proiect de Statut care nu intrase în vigoare și care, potrivit Legii nr. 14/2003, nu putea produce efecte juridice înainte de încuviințarea sa de către Tribunalul București. La data Congresului, acest proiect nu fusese nici comunicat instanței, nici încuviințat, nici publicat în Monitorul Oficial, singurul statut apt să producă efecte fiind cel aprobat în 2025.

Convocarea și organizarea Congresului Extraordinar au fost nelegale, fiind întemeiate pe hotărârile Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie 2026 — acte lipsite de temei statutar valid — și realizate fără justificarea unei situații excepționale și a unei urgențe reale, condiții impuse pentru derogarea de la regula întrunirii ordinare.

Excluderea „de drept” instituită prin hotărâri încalcă procedura disciplinară statutară, dreptul la apărare și o hotărâre judecătorească executorie de suspendare. Prin Sentința civilă nr. 1016/2026 din 18 iunie 2026, Tribunalul Ilfov dispusese deja suspendarea provizorie a executării unor măsuri identice ca obiect.

Desfășurarea Congresului a fost afectată de nereguli procedurale: nerespectarea termenului de comunicare a listelor de delegați, verificarea incompletă a cvorumului, lipsa proceselor-verbale de constituire și de numărare a voturilor, prezentarea părtinitoare a punctelor supuse votului și conceperea unui buletin de vot fără opțiunile de respingere și de abținere.

Ca atare, ei cer instanței admiterea cererilor și constatarea lipsei de efecte juridice a hotărârilor contestate și a tuturor actelor adoptate în temeiul acestora.

Congresul PNL, judecat pe 8 iulie de Tribunalul București

Tribunalul București a amânat pentru 8 iulie, ora 11.00, judecata pe ordonanța președințială depusă de contestatari prin care se cere suspendarea efectelor hotărârilor Congresului Extraordinar al PNL.

Contestatarii lui Ilie Bolojan pun amânarea procesului pe seama faptului că PNL nu a depus la Tribunalul București hotărârile adoptate, adică cele legate de alegerea noii conduceri și modificarea statutului.

Potrivit legii, PNL are obligația de a redacta și înregistra aceste hotărâri la Tribunal, nu contestatarii, care nici măcar nu le au în posesia lor pentru că nu au fost încă redactate.

„La peste 10 zile de la Congres, PNL nu a redactat încă cele mai importante hotărâri adoptate — alegerea noii conduceri și modificarea statutului. A avut, în schimb, timp să redacteze cu prioritate deciziile de sancționare și de excludere îndreptate nominal împotriva reclamanților. Ordinea priorităților este, ea însăși, elocventă. PNL are obligația legală de a redacta și înregistra aceste hotărâri la Tribunal. Netranspunerea lor în formă scrisă, la peste zece zile, nu este o simplă scăpare, ci o tergiversare care afectează dreptul la apărare al reclamanților și amână chiar controlul de legalitate pe care conducerea actuală îl evită”, se arată în contestație.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *