Rezultatul votului final din Senat
Senatul a adoptat, luni, 23 februarie 2026, în urma unui vot final, Legea Integrității, după două săptămâni de dispute pe marginea unor prevederi ale proiectului. Majoritatea partidelor parlamentare au votat pentru lege, deși s-au înregistrat și voturi împotrivă sau abțineri.
Potrivit documentelor obținute de Mediafax, la momentul votului au fost prezenți 121 de senatori. Dintre aceștia, 104 au votat pentru adoptarea Legii Integrității, 8 au votat contra, 7 s-au abținut, iar 2 nu au votat.
Repartizarea voturilor pe grupurile parlamentare a fost următoarea:
- PSD: Toți cei 34 de senatori au votat pentru lege
- AUR: 25 de senatori au votat pentru, 1 senator a votat contra, 1 senator nu a votat
- PNL: Toți cei 22 de senatori liberali au votat pentru
- USR: 11 senatori au votat pentru, 6 au votat contra
- PIR: 2 senatori au votat pentru, 4 s-au abținut
- UDMR: 4 senatori au votat pentru, 2 s-au abținut, 1 nu a votat
- Neafiliați: 6 senatori au votat pentru, 1 a votat contra, 1 s-a abținut
Diviziuni în interiorul USR, AUR și UDMR
Centralizarea votului arată o împărțire în cadrul USR și UDMR. De asemenea, Ilie Bolojan, prezent la precedentele dezbateri pe acest proiect, nu a fost prezent la votul final din Senat.
Dintre senatorii AUR, liderul grupului, Petrișor Peiu, nu a votat deloc Legea Integrității. Senatorul Cristian Eugen Șipoș a fost singurul care a votat împotrivă în cadrul formațiunii.
În cazul USR, senatorii Paul Răzvan Anghel, Marius Bodea, Ruxandra Cibu, Adelina Elena Dobra, Emil Mîndru și Ioana Păun au votat contra proiectului. Restul senatorilor USR, printre care Cristian Ghinea, Irineu Darău și Ștefan Pălărie, au votat pentru.
La UDMR, senatorii Lorant Istvan Antal, Zsolt Csaszar, Szilard Tasnagi și Lorand Turos au votat pentru lege, în timp ce Odon Fejer și Mate Kovacs s-au abținut, iar Levente Novak nu a votat.
Printre senatorii neafiliați care s-au abținut se numără și Victoria Stoiciu, fostă membră PSD.
Controverse și demersuri ulterioare
Au existat două amendamente care au generat controverse, unul propus de PSD și altul de AUR, vizând situațiile senatorilor Dominic Fritz (pierderea mandatului în caz de condamnare) și Mirabela Grădinaru (declararea averii).
Senatorul Vlad Varga (PNL) a anunțat în plen că PNL va contesta Legea Integrității la Curtea Constituțională, deși a votat pentru adoptarea acesteia.
Dacă nu vor fi depuse astfel de contestații, legea va fi transmisă spre promulgare președintelui Nicușor Dan și va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Legea Integrității este un jalon al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar adoptarea sa este condiție pentru accesarea a peste 700-770 de milioane de euro de la Comisia Europeană.
