Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Țările de Jos sunt cele șase state participante la formatul restrâns de discuții coordonat de subsecretarul american al Apărării pentru politică, Elbridge Colby. Marea Britanie, Franța și cele trei state baltice nu au fost invitate la reuniunea pregătită pentru octombrie, în Polonia. România nu figurează nici ea printre cele șase state menționate de sursele citate de POLITICO. www.kyivpost.com
Un format restrâns pentru discuții despre viitorul NATO
Colby a organizat deja două reuniuni cu Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Țările de Jos. Prima a avut loc în iunie, la Bergen, în Norvegia, iar formatul a ajuns să fie cunoscut drept „Grupul de la Bergen”. Întâlnirea din Polonia urmează să continue aceste discuții.
Scopul grupului este elaborarea unor propuneri privind viitorul NATO, care ar urma să fie prezentate ulterior întregii Alianțe. După reuniunea de la Bergen, Colby a descris statele participante drept aliați care își îndeplinesc rapid angajamentele privind cheltuielile pentru apărare convenite la summitul de la Haga, au capacitatea de a contribui și sunt pregătiți pentru discuții concrete. www.bgnes.com
La summitul din 2025, aliații au convenit să investească anual 5% din PIB în apărare și cheltuieli de securitate conexe până în 2035. Angajamentul include cel puțin 3,5% din PIB pentru cerințe de apărare de bază și până la 1,5% pentru domenii precum infrastructura și securitatea. www.nato.int
Marea Britanie, Franța și statele baltice, neinvitate
Lipsa unei explicații publice privind criteriile de selecție a provocat nemulțumire printre aliații rămași în afara discuțiilor. Un oficial dintr-un stat neinvitat a declarat pentru POLITICO că guvernul său încearcă să afle atât cum au fost selectați participanții, cât și care este scopul reuniunilor.
Marea Britanie, Franța, Estonia, Letonia și Lituania nu au fost invitate, deși unele dintre aceste state au atins sau au depășit obiectivele de cheltuieli pentru apărare și au capacități militare importante. România nu este menționată de POLITICO printre statele invitate și nici între țările numite explicit ca fiind excluse. Din lista celor șase participanți la formatul de până acum, însă, România lipsește.
Casa Albă nu a răspuns solicitării de comentarii a POLITICO, iar Pentagonul a refuzat să comenteze, potrivit relatărilor despre articolul publicației. www.kyivpost.com
Danemarca ar putea fi inclusă în grup
Un diplomat dintr-un stat participant a spus că formatul nu urmărește să divizeze NATO, ci să genereze idei care să poată fi analizate ulterior de întreaga Alianță. Acesta a recunoscut totuși că excluderea unor aliați a produs nemulțumire, mai ales în rândul statelor care și-au îndeplinit angajamentele de apărare.
Danemarca ar putea fi următoarea țară inclusă în format, potrivit unei persoane familiarizate cu pregătirile citate de POLITICO. Pe 22 septembrie, Statele Unite, Danemarca și Groenlanda au semnat un acord care permite extinderea prezenței militare americane pe insulă. www.bgnes.com
Reuniunile au loc pe fondul criticilor repetate ale președintelui Donald Trump la adresa aliaților despre care spune că nu contribuie suficient la apărarea comună. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a vorbit despre „aliați model” și a avertizat că statele care nu susțin interesele SUA ar putea suporta consecințe.
Unul dintre diplomații citați de POLITICO a avertizat asupra riscului ca NATO să fie împărțită între aliați considerați „buni” și „răi”: „Este periculos pentru SUA. Dar pentru Europa, este existențial.” www.bgnes.com
Citește și
Mark Rutte: Nu există o amenințare iminentă din partea Rusiei la adresa NATO

