Mecanismul financiar folosit pentru ocolirea sancțiunilor
Iranul a continuat să primească bunuri în valoare de miliarde de dolari printr-un mecanism comercial asemănător trocului, care a permis transformarea veniturilor din petrol în credite pentru importuri din China, evitând astfel sancțiunile americane, potrivit unei investigații Reuters.
Sistemul, descris de două surse iraniene de rang înalt și alte trei persoane familiarizate cu operațiunile, a ocolit canalele bancare internaționale tradiționale. În ultimul an, printr-un vehicul financiar special ar fi trecut între 2 și 2,5 miliarde de dolari. Acesta a permis Iranului să importe medicamente, vehicule, echipamente de comunicații, dar și, potrivit unor surse Reuters, echipamente militare, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană în contracte de milioane de dolari. Reuters precizează însă că nu a putut verifica independent aceste tranzacții.
Veniturile generate de vânzarea petrolului nu erau plătite direct companiilor chineze, ci transformate în credite care puteau fi utilizate pentru achiziții din China. O entitate cu sediul în China, cunoscută sub numele de ChuXin, a fost un element central al acestui mecanism. Un cumpărător care acționa în numele companiei petroliere chineze de stat Zhuhai Zhenrong depunea, cel puțin până în acest an, sute de milioane de dolari pe lună la ChuXin, fonduri care erau apoi direcționate către exportatori chinezi și companii implicate în proiecte de infrastructură din Iran.
Legături comerciale și implicații energetice
Companiile chineze producătoare implicate în aceste tranzacții nu au avut relații comerciale directe cu Iranul, iar Reuters nu a identificat dovezi că ar fi încălcat sancțiunile prin aceste operațiuni. Circa 70% din veniturile provenite din petrol și gestionate prin acest mecanism erau alocate proiectelor de infrastructură, iar restul ajungea într-un vehicul financiar special, cunoscut drept SPV, destinat plăților către companiile care furnizau bunuri Iranului.
Importanța acestui sistem este susținută de relația energetică dintre cele două țări. În 2025, China a fost principalul cumpărător al petrolului iranian, reprezentând peste 80% din exporturile petroliere expediate de Iran, cu o medie de aproximativ 1,4 milioane de barili pe zi, potrivit datelor Kpler citate de Reuters.
Acordul strategic și reacțiile internaționale
În 2021, China și Iran au semnat un acord de parteneriat strategic pe 25 de ani care acoperă domenii precum energia și infrastructura, deși detaliile publice ale acestui acord sunt limitate. Accesul la piața chineză este vital pentru Iran, întrucât sancțiunile americane restricționează sever capacitatea de export și accesul la sistemul financiar internațional.
Pe de altă parte, pentru China, această relație oferă petrol iranian la prețuri reduse și permite menținerea comerțului fără expunerea directă a băncilor sau companiilor la sancțiuni internaționale. Statele Unite au impus sancțiuni unor entități chineze implicate în facilitarea achizițiilor de petrol iranian, însă nu au aplicat cele mai dure măsuri pentru a evita impactul negativ asupra economiei globale.
În august, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a avertizat țările să reducă relațiile comerciale cu Iranul, subliniind riscul pierderii accesului la sistemul financiar bazat pe dolar. Presiunile americane s-au accentuat în contextul conflictului regional și al eforturilor de a redeschide Strâmtoarea Hormuz, după ce nicio navă cu țiței iranian nu a reușit să tranziteze strâmtoarea după reinstalarea blocadei navale la 14 iulie.
Pozițiile oficiale și folosirea mecanismului
China și Iran au criticat sancțiunile occidentale, considerându-le unilaterale și ilegale, și au transmis că vor continua să își protejeze interesele economice. Ministerul chinez de Externe a declarat pentru Reuters că nu este familiarizat cu situația descrisă de agenție, reafirmând poziția Beijingului împotriva sancțiunilor unilaterale care nu au o bază în dreptul internațional și nu au fost autorizate de Consiliul de Securitate al ONU.
Banca Centrală a Iranului, Ministerul chinez al Comerțului și compania petrolieră iraniană nu au răspuns solicitărilor Reuters pentru comentarii, iar Zhuhai Zhenrong nu a oferit un punct de vedere cu privire la presupusul său rol în mecanism.
Potrivit surselor Reuters, mecanismul funcționează cel puțin din 2021 și ar fi fost folosit inițial pentru furnizarea de medicamente și vaccinuri împotriva COVID-19 către Iran. Pe măsură ce Statele Unite au intensificat sancțiunile împotriva companiilor care desfășoară afaceri cu Teheranul, sistemul a devenit tot mai important pentru continuarea comerțului dintre Iran și China.
Expertul Andrea Ghiselli, lector în politică internațională la University of Exeter, a declarat pentru Reuters că astfel de mecanisme permit Chinei să reziste presiunilor americane și amenințării sancțiunilor secundare, fără ca băncile și companiile chineze să fie expuse direct riscului de excludere din sistemul financiar internațional.
