Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon ocupă primele două poziții în intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale din Franța din 2027, potrivit unui sondaj Toluna Harris Interactive publicat luni, 9 noiembrie. Cercetarea arată o consolidare a susținerii pentru cei doi lideri politici, în timp ce Édouard Philippe și Raphaël Glucksmann pierd teren în competiția pentru calificarea în turul al doilea.
Sondajul, realizat pentru posturile RTL și M6 în perioada 3–5 noiembrie, o plasează pe Marine Le Pen, reprezentanta Adunării Naționale (RN), la 34–36% din intențiile de vot în primul tur, în funcție de configurația candidaturilor.
Jean-Luc Mélenchon, liderul formațiunii Franța Nesupusă (LFI), este creditat cu 18–19% și ocupă a doua poziție în toate cele cinci scenarii analizate. Diferența dintre acesta și următorii candidați ajunge la șapte puncte procentuale în unele configurații.
Comparativ cu precedenta cercetare a aceluiași institut, publicată în octombrie, Marine Le Pen câștigă între unul și două puncte procentuale în majoritatea scenariilor, în timp ce Mélenchon își mărește avantajul față de competitori.
Édouard Philippe pierde teren în competiția pentru turul al doilea
Fostul premier Édouard Philippe, considerat unul dintre principalii reprezentanți ai centrului politic francez, înregistrează un recul în noul sondaj. El este creditat cu 11–14% din intențiile de vot, în funcție de participarea altor candidați din aceeași zonă politică.
În scenariul în care Philippe este singurul candidat al centrului, acesta obține 14%, cu două puncte procentuale mai puțin decât la măsurătoarea precedentă. Raphaël Glucksmann este creditat în aceeași configurație cu 12%.
Dacă Philippe și fostul premier Gabriel Attal candidează separat, susținerea pentru primarul orașului Le Havre scade la 11%, același nivel înregistrat de Glucksmann, în timp ce Attal este creditat cu 6%.
Sondajul indică și o creștere a susținerii pentru David Lisnard, primarul orașului Cannes, care ajunge la 9% în anumite scenarii. Bruno Retailleau este creditat cu până la 10%, în funcție de configurația candidaturilor.
Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon, testați și într-o confruntare directă
Institutul a analizat separat mai multe ipoteze pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale. În scenariul unei confruntări directe cu Jean-Luc Mélenchon, Marine Le Pen este creditată cu 68% din voturile exprimate, față de 32% pentru liderul LFI.
Alte două scenarii indică 58% pentru Marine Le Pen într-o confruntare cu Édouard Philippe și 60% într-un scrutin împotriva lui Raphaël Glucksmann.
Aceste procente reprezintă răspunsurile alegătorilor la ipoteze electorale, nu rezultate anticipate cu certitudine. Institutul avertizează că între 27% și 30% dintre respondenți, în funcție de scenariu, indică intenția de a se abține sau de a vota alb ori nul într-un eventual tur secund.
Puterea de cumpărare, principala preocupare a alegătorilor
Dincolo de intențiile de vot, cercetarea arată că puterea de cumpărare reprezintă principala motivație electorală pentru 58% dintre respondenți, urmată de securitate, indicată de 26%.
În același timp, 66% dintre persoanele intervievate susțin organizarea unor alegeri primare comune pentru desemnarea unui candidat al centrului și dreptei. Propunerea este discutată în contextul fragmentării acestei zone politice, însă nu există deocamdată un acord între formațiunile vizate.
Alegerile prezidențiale franceze din 2027 vor marca încheierea celui de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron, care nu poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.
Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon au participat fiecare la trei scrutinuri prezidențiale, în 2012, 2017 și 2022. Le Pen a ajuns în turul al doilea în 2017 și 2022, când a fost învinsă de Macron, în timp ce Mélenchon nu a reușit până acum să treacă de primul tur.
Sondajul Toluna Harris Interactive a fost realizat online, pe un eșantion de 2.101 persoane înscrise pe listele electorale, selectate dintr-un grup reprezentativ de 2.436 de adulți. Rezultatele reflectă intențiile declarate la începutul lunii noiembrie 2026 și nu stabilesc configurația viitorului scrutin.
