Sisteme de pensii în Uniunea Europeană și diferențele privind pensionarii cu venituri reduse
Sistemele de pensii din Uniunea Europeană prezintă variații semnificative între state, iar aceste diferențe se reflectă în nivelul de trai al pensionarilor.
În Germania, pensia de stat nu asigură de cele mai multe ori un trai confortabil, mai ales pentru anumite generații care ajung la pensionare cu venituri reduse, insuficiente pentru cheltuielile de zi cu zi. Suma primită la pensie variază în funcție de anii de muncă, nivelul contribuțiilor plătite în sistemul de asigurări sociale și veniturile realizate în perioada activă. Deși vârsta standard de pensionare este aceeași pentru toate generațiile, diferențele în parcursul profesional determină variații semnificative în nivelul pensiilor individuale.
Valorile absolute ale pensiilor oferă informații limitate privind puterea reală de cumpărare, motiv pentru care nivelul pensiei, definit ca raportul dintre pensia standard (calculată pentru 45 de ani de contribuții la salariul mediu) și venitul mediu al angajaților, este un indicator mai relevant pentru identificarea generațiilor cu venituri reduse la bătrânețe.
În anii 2010, nivelul pensiilor în Germania a înregistrat scăderi semnificative, atingând unele dintre cele mai reduse valori din ultimele decenii. În 2015, acest indicator a scăzut la 47,7%, iar în 2014, 2016 și 2018 s-a menținut în jurul valorii de 48,1%. Aceste niveluri au reprezentat minime istorice pentru raportul dintre pensia standard și veniturile medii ale angajaților. Persoanele pensionate în acea perioadă, născute în 1949 (2015), 1948 (2014), 1950 (2016) și 1952 (2018), sunt statistic cele mai expuse la venituri reduse la bătrânețe.
Vârsta legală de pensionare în Germania variază în funcție de anul nașterii. Pentru cei născuți înainte de 1 ianuarie 1947, aceasta este de 65 de ani. Pentru generațiile născute între 1947 și 1963, vârsta de pensionare a crescut progresiv, ajungând între 65 și 67 de ani, iar pentru cei născuți din 1964 încolo, vârsta standard este de 67 de ani.
În Austria, sistemul public de pensii este finanțat în principal prin contribuțiile angajaților și angajatorilor pe durata vieții active și este considerat stabil. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați, iar pentru femei este în curs de creștere graduală, urmând să ajungă la 65 de ani până în jurul anului 2033, ca parte a egalizării între sexe. Rata de înlocuire a salariului este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, iar pensia publică acoperă o parte semnificativă din venitul avut în perioada activă, deși nivelul pensiilor variază în funcție de anii lucrați și contribuțiile efective. Sistemul încurajează și economisirea privată suplimentară, care completează venitul de la stat.
În Franța, sistemul de pensii a fost modificat recent, în special în privința vârstei standard de pensionare, care a fost ridicată treptat de la 62 la 64 de ani, în funcție de anul nașterii. Această schimbare urmărește echilibrarea presiunii demografice și asigurarea sustenabilității sistemului. Pensia se calculează fie pe baza celor mai bune venituri, fie pe întreaga carieră, în funcție de regimul din care face parte fiecare angajat, iar nivelul pensiei diferă semnificativ în funcție de statutul profesional, durata contribuțiilor și continuitatea activității, ceea ce determină diferențe importante între pensionari.
