Sindicatul Grefierilor a transmis critici dure la adresa premierului demis Ilie Bolojan și a ministrului Muncii Dragoș Pîslaru, acuzându-i că au dezinformat opinia publică și că au ignorat consultările cu familia ocupațională „Justiție” privind Legea salarizării.
Potrivit sindicaliștilor, Ministerul Muncii nu a convocat niciodată grefierii și personalul auxiliar din instanțe și parchete la aceste consultări tehnice, iar aceștia nu au fost incluși pe agenda ministrului Pîslaru.
Critici privind salarizarea și politicile guvernamentale
Sindicatul susține că premierul Ilie Bolojan a prezentat un mesaj fals în spațiul public, sugerând că există un dialog social care, în realitate, lipsește. Aceștia afirmă că Bolojan propune „înghețarea” salariilor pentru personalul cu experiență din justiție, în timp ce salariile angajaților aflați la început de carieră ar urma să crească, ceea ce ar duce la egalizarea acestora „în sărăcie”.
Sindicaliștii consideră că această abordare ignoră responsabilitățile și eforturile profesionale, iar performanța și vechimea devin „nou inamic public numărul unu”. Ei arată că mesajul transmis este unul care descurajează pregătirea și promovarea în sistemul judiciar.
În același timp, sindicaliștii precizează că nu se opun majorării salariilor pentru angajații aflați la început de carieră sau pentru cei cu venituri mici, însă consideră că promovarea unui egalitarism forțat care anulează cariera profesională este o dovadă de „amatorism managerial”.
Reacții privind fondurile PNRR și legislația salarială
Sindicatul Grefierilor contestă și afirmațiile premierului demis potrivit cărora neacordarea salariilor ar putea conduce la pierderea a 770 de milioane de euro din fondurile PNRR. Ei afirmă că fondurile europene nu sunt pierdute din cauza salariilor, ci din cauza „incompetenței” guvernamentale.
Conform sindicaliștilor, Ministerul Finanțelor a folosit fondurile PNRR pentru acoperirea deficitelor curente și a creditelor scumpe, nu pentru investiții. Ei susțin că lipsa unui dialog social real a dus la pierderi de sute de milioane de euro și că acum Guvernul vrea ca grefierii și personalul auxiliar să suporte consecințele.
De asemenea, sindicaliștii acuză guvernul că încearcă să anuleze hotărârile judecătorești definitive prin care s-au câștigat drepturi salariale, ceea ce, în opinia lor, va genera un nou val de litigii și costuri suplimentare pentru stat.
Ei mai arată că justiția nu poate funcționa cu angajați suprasolicitați și discriminați, cu salarii înghețate, iar blocajul sistemului judiciar este cauzat de măsurile de austeritate promovate de guvernul condus de Ilie Bolojan.
Critici privind ordonanța de urgență 7/2026 și situația sistemului judiciar
Sindicaliștii amintesc de ordonanța de urgență 7/2026, care, potrivit lor, a fost elaborată fără o pregătire corespunzătoare și cu încălcarea legilor și a autonomiei locale. Ei susțin că această ordonanță a condus la blocarea instanțelor, judecătorii suspendând în mod repetat aplicarea acesteia din cauza ilegalităților evidente.
De asemenea, sindicaliștii afirmă că reformele promise prin această ordonanță nu au fost realizate și că Guvernul a recunoscut că nu știe unde au fost făcute reduceri de cheltuieli. Ei consideră că mandatul interimar al guvernului a lăsat administrația publică în blocaj, fără soluții pentru problemele existente.
Sindicaliștii cer transparență privind economiile anunțate și acuză guvernul că a folosit populismul în loc de management public real.
Deficitul de personal din sistemul judiciar
În România activează oficial aproximativ 6.300 de grefieri de ședință, dintr-un total de peste 7.600 de posturi de personal auxiliar de specialitate în instanțele judecătorești.
Conform rapoartelor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), sistemul judiciar se confruntă cu un deficit cronic de personal. Pentru asigurarea funcționării optime, CSM și Ministerul Justiției estimează necesitatea suplimentării cu până la 4.874 de posturi de grefieri și asistenți judiciari.
