Securitatea Marii Britanii amenințată din cauza finanțării apărării, guvernul Starmer este criticat
Lord George Robertson avertizează că siguranța națională a Regatului Unit este pusă în pericol din cauza întârzierilor în finanțarea apărării, criticând lipsa de reacție a guvernului condus de Sir Keir Starmer.
Securitatea națională a Marii Britanii este „în pericol”, iar guvernul condus de Sir Keir Starmer manifestă o „complacență corozivă” în domeniul apărării, a declarat Lord George Robertson, fost secretar general NATO și autor al Strategiei de Apărare (SDR), într-un discurs programat pentru marți, potrivit Financial Times.
Discursul său reprezintă una dintre cele mai clare critici din mediile apropiate guvernului, în contextul întârzierilor repetate privind planul investițional necesar implementării strategiei militare adoptate în 2025.
Lord Robertson, fost ministru al apărării din partea Partidului Laburist, afirmă că Marea Britanie nu este suficient pregătită pentru riscurile actuale de securitate.
„Suntem nepregătiți. Suntem insuficient protejați. Suntem sub atac. Nu suntem în siguranță… securitatea națională a Marii Britanii este în pericol”, a spus el în discursul de la Salisbury.
El acuză guvernul de lipsă de reacție reală în fața amenințărilor, vorbind despre o „complacență corozivă” la nivel guvernamental. Deși riscurile sunt recunoscute oficial, acestea nu sunt însoțite de măsuri concrete.
Robertson critică și implicarea unor experți din Ministerul de Finanțe în deciziile privind apărarea, pe care îi acuză de „vandalism” instituțional.
Strategia SDR, publicată în iunie 2025, conține 62 de recomandări ce trebuie implementate integral de guvern. Cu toate acestea, planul investițional pe zece ani, esențial pentru finanțarea acestor obiective, încă nu a fost finalizat.
Întârzierile sunt generate de neînțelegeri interne legate de sursele de finanțare, inclusiv modul de acoperire a costurilor existente ale sistemului de apărare.
Premierul Keir Starmer a spus anterior că planul este „în curs de finalizare”, dar nu a oferit un calendar precis pentru publicare.
Un aspect central al criticilor îl reprezintă alocarea resurselor bugetare. Cheltuielile pentru apărare au fost anul trecut de aproximativ 2,3% din PIB (circa 66 miliarde lire), în timp ce cheltuielile sociale sunt estimate la 10,6% din PIB (322,6 miliarde lire) pentru perioada 2025–2026.
Robertson subliniază că „nu putem apăra Marea Britanie cu un buget social în continuă expansiune”, sugerând nevoia de reechilibrare a priorităților bugetare.
Guvernul respinge aceste critici, afirmând că strategia beneficiază de „cea mai mare creștere susținută a cheltuielilor de apărare de la Războiul Rece încoace”, cu investiții totale de peste 270 miliarde lire pe durata actualului parlament.
Contextul geopolitic amplifică presiunile asupra Londrei. După invazia Rusiei în Ucraina și schimbările de politică externă ale Statelor Unite, țările NATO au convenit să crească cheltuielile de apărare până la 5% din PIB până în 2035.
Acest obiectiv prevede cel puțin 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare directe și până la 1,5% pentru infrastructura de securitate.
Fostul general britanic Sir Richard Barrons a remarcat „o diferență uriașă între nivelul necesar pentru siguranță și realitatea actuală”, adăugând că Europa va trebui să își asume un rol mai important în cadrul NATO, în condițiile unei implicări mai reduse a Statelor Unite.
Declarațiile lui Robertson au stârnit reacții în întreg spectrul politic britanic. Tan Dhesi, președintele Comisiei de Apărare din Camera Comunelor, a descris situația ca fiind „îngrijorătoare”, evidențiind un decalaj între discursul guvernului și acțiunile concrete.
Lidera conservatoare Kemi Badenoch a susținut necesitatea unor măsuri mai ferme, propunând redirecționarea fondurilor din proiectele de tranziție energetică către apărare.
La rândul său, liderul liberal-democrat Ed Davey a afirmat că subfinanțarea apărării este o problemă sistemică, prezentă la mai multe guverne succesive.
Situația este complicată și de evoluțiile recente din Orientul Mijlociu, precum și de tensiunile globale crescute. Șeful Statului Major britanic, Sir Richard Knighton, a afirmat că lumea traversează „probabil cea mai periculoasă perioadă din ultimii 30 de ani”.
În acest context, guvernul britanic a evitat o implicare directă în conflictul dintre SUA, Israel și Iran, iar Keir Starmer a subliniat că orice intervenție trebuie să aibă „o bază legală clară și un plan bine definit”.
