Proiectul schimbării regimului din Iran revine pe agenda președintelui american Donald Trump
Președintele american Donald Trump are din nou pe agenda sa proiectul schimbării regimului din Iran, după ce regimul de la Teheran a încălcat toate înțelegerile obținute în urma unor luni de diplomație, potrivit Financial Times.
Discuțiile se extind acum dincolo de redeschiderea Strâmtorii Ormuz și limitarea programului nuclear iranian – incluzând și înlocuirea regimului iranian de dictatură islamistă. Astfel, obiectivele războiului se restrâng, iar opțiunile militare rămân limitate.
Unele personalități americane din domeniul securității, atât actuale, cât și foste, consideră că succesul în conflictul cu regimul iranian ar presupune redeschiderea Strâmtorii Ormuz fără taxe și restabilirea restricțiilor nucleare. O schimbare de regim ar putea modifica fundamental situația față de un Iran care insistă să impună taxe.
Washingtonul respinge aceste cereri, însă o intensificare a bombardamentelor este puțin probabilă să ducă la redeschiderea strâmtorii. În prezent, Casa Albă nu manifestă interes pentru o intervenție terestră, având în vedere că, potrivit generalului american în retragere Barry McCaffrey, un război terestru pentru Strâmtoarea Ormuz ar necesita 600.000 de soldați și ar putea dura un an.
În același timp, Iranul mărește presiunea asupra rivalilor regionali. Printre cele mai recente atacuri se numără unul asupra Arabiei Saudite, care evidențiază vulnerabilitatea infrastructurii din Golf, precum instalațiile de desalinizare și cele petroliere.
Administrația Trump se confruntă cu o provocare militară legată de capacitățile de rachete și drone ale Iranului, despre care strategii americani cred că vor deveni probabil mai precise și cu o rază mai lungă de acțiune, cu sprijinul Rusiei și Chinei.
Printre țintele viitoare potențiale se regăsesc reactorul nuclear Dimona din Israel și baza americană din Diego Garcia, ambele fiind vizate anterior fără succes de Iran.
Având în vedere că negocierile sunt considerate ineficiente, schimbarea de regim revine pe agenda Washingtonului. SUA au reluat blocada asupra exporturilor de petrol iranian și încearcă să intensifice presiunea economică, urmărind să reducă semnificativ veniturile Iranului din petrol în câteva luni și să declanșeze o criză internă severă.
Căutarea unor puncte de presiune interne vizează și o posibilă colaborare a unor persoane din interiorul regimului iranian, precum și încurajarea tulburărilor sociale în Iran.
O propunere israeliană anterioară de a înarma grupuri kurde, care a fost respinsă de Washington la începutul conflictului, ar putea recâștiga atenția pe măsură ce opțiunile se restrâng.
Fiecare escaladare crește riscul unei implicări mai profunde a SUA într-un nou conflict în Orientul Mijlociu și consumă resurse care ar putea fi necesare în alte regiuni. Rapoartele neconfirmate indică faptul că SUA ar fi folosit deja 30% din stocul său de rachete de croazieră Tomahawk și 50% din interceptoarele Patriot în primele săptămâni ale războiului, ceea ce sugerează un cost strategic pe termen lung.
Recent, Lockheed Martin a anunțat un nou interceptor destinat sistemului de apărare antiaeriană Patriot, care are un cost la jumătate față de predecesorul său.
