Expediția RRS Sir David Attenborough în Groenlanda
Nava britanică de cercetare RRS Sir David Attenborough a plecat într-o expediție de aproximativ șase săptămâni spre fiordurile Groenlandei, având la bord circa 80 de cercetători și membri ai echipajului.
Misiunea face parte din proiectul internațional GIANT (Greenland Ice sheet to AtlaNtic Tipping points), care urmărește să înțeleagă impactul topirii accelerate a ghețarilor asupra oceanelor și climei.
Adevărata vedetă a expediției este însă submarinul autonom Boaty McBoatface, devenit celebru după votul online din 2016 în care britanicii au vrut ca noua navă polară să poarte acest nume.
Autoritățile au ales în cele din urmă denumirea Sir David Attenborough pentru navă, iar numele „Boaty McBoatface” a fost atribuit robotului submarin.
În cadrul misiunii, Boaty McBoatface va coborî până la aproximativ 1.500 de metri adâncime sub stratul compact de gheață și aisberguri aflat în fața ghețarilor, o zonă considerată prea periculoasă pentru explorarea directă de către oameni sau nave.
Robotul va cartografia fundul fiordurilor și va măsura temperatura, salinitatea și circulația apei, oferind informații care nu au mai fost colectate până acum.
Cercetătorii speră că aceste date vor explica mai bine modul în care apa oceanică mai caldă accelerează topirea ghețarilor din Groenlanda.
Boaty McBoatface nu va lucra singur. Oamenii de știință vor utiliza drone aeriene, roboți marini, sonare, senzori GPS și dispozitive speciale capabile să măsoare direct viteza cu care se topește gheața.
O parte dintre instrumente vor fi instalate chiar pe suprafața ghețarilor, în timp ce altele vor explora fundul fiordurilor și vor transmite date în timp real către laboratoarele aflate la bordul navei. Specialiștii spun că este una dintre cele mai complexe și tehnologizate expediții polare organizate până acum.
Cercetătorii încearcă să afle cât de mult influențează apa dulce provenită din topirea ghețarilor sistemul de curenți oceanici din Atlantic, inclusiv Atlantic Meridional Overturning Circulation (AMOC), unul dintre mecanismele care contribuie la reglarea climei Europei.
Dacă acest sistem va slăbi semnificativ, efectele s-ar putea traduce prin furtuni mai puternice, valuri de căldură mai intense, modificări ale regimului precipitațiilor și creșterea nivelului mărilor în următoarele decenii. Datele culese în Groenlanda vor fi introduse în modele climatice de nouă generație, care ar putea îmbunătăți prognozele privind evoluția schimbărilor climatice.
