Guvernul Republicii Moldova a prezentat un concept de reorganizare a administrației publice locale: cele 32 de raioane ar urma să fie înlocuite cu trei regiuni – Nord, Centru și Sud –, iar Taraclia ar deveni municipiu de nivelul al doilea. Planul include și amalgamarea primăriilor, însă reforma nu este încă adoptată: pachetul legislativ urmează să fie prezentat Parlamentului în toamna acestui an.
Trei regiuni, cu sedii la Bălți, Chișinău și Cahul
Potrivit conceptului prezentat la 1 octombrie de premierul Vasile Tofan și de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, regiunea Nord ar reuni 11 raioane și ar avea sediul la Bălți. Regiunea Centru ar cuprinde 13 raioane, cu sediul la Chișinău, iar regiunea Sud ar include șapte raioane, cu sediul la Cahul. Taraclia ar avea statut de municipiu de nivelul al doilea.
Chișinăul și Bălțiul își vor păstra statutul actual, iar UTA Găgăuzia își va menține statutul special. Cele trei regiuni ar avea atribuții mai restrânse decât actualele raioane, concentrându-se pe dezvoltare regională, coordonarea proiectelor comune și sprijinirea primăriilor în atragerea finanțărilor. Guvernul susține că serviciile accesate în prezent în localități nu vor fi mutate la sediile regionale.
Primăriile: de la aproape 900 la o estimare de 292
Reorganizarea nivelului al doilea este distinctă de amalgamarea primăriilor. Pentru administrațiile locale de nivelul întâi, Guvernul mizează pe unirea voluntară a localităților și propune un prag minim de 3.000 de locuitori pentru o primărie. Într-o evaluare făcută la începutul lunii septembrie, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, estima că, după amalgamare, Republica Moldova ar putea avea 292 de primării în 2027, față de aproape 900 în prezent.
La 2 septembrie, 561 de primării, adică 63% din total, adoptaseră decizii finale privind amalgamarea voluntară. Alte administrații inițiaseră procesul fără să îl finalizeze. Prin urmare, cifra de 292 este o estimare pentru rezultatul reformei, nu numărul primăriilor deja comasate.
Conceptul mai trebuie transformat în lege
Autoritățile moldovene au anunțat că pachetul legislativ necesar aplicării reformei va fi prezentat Parlamentului în toamna anului 2026, iar consultările vor continua în paralel cu pregătirea planului de tranziție. Așadar, structura descrisă de Guvern reprezintă, în acest moment, un concept de reorganizare, iar forma finală depinde de procesul legislativ.
Guvernul precizează că bugetele raioanelor nu vor deveni automat economii prin dispariția structurilor actuale. În 2025, bugetele celor 32 de raioane au însumat aproximativ nouă miliarde de lei, dintre care circa 77% au fost alocate învățământului. Aceste resurse ar urma să treacă la instituțiile care vor prelua serviciile, în timp ce economiile estimate de autorități ar proveni din reducerea aparatului administrativ și eliminarea structurilor care se suprapun.
Citește și
