Detalii privind supravegherea tehnică și probele din dosar
Raed Arafat afirmă, într-o postare publicată duminică, că neregulile ar fi fost descoperite în urma unor „verificări oficiale” privind modul în care dosarul a fost deschis și instrumentat.
„Aceste verificări au confirmat că procurorul și-a atras în mod artificial competența în dosar, prin invocarea unei împrejurări de fapt plăsmuite”, susține șeful DSU.
Arafat precizează că urmărirea penală a fost desfășurată mai mult de un an in rem, adică asupra faptelor, fără ca persoanele vizate să fie informate sau să își poată exercita drepturile procesuale. El susține că, timp de aproximativ cinci luni, persoanele vizate, inclusiv el, au fost supuse unor măsuri complexe de supraveghere tehnică.
Aceste măsuri ar fi inclus urmărirea prin GPS, filaj, fotografiere, precum și înregistrări audio, video și ambientale, autorizate succesiv de aproximativ cinci judecători de drepturi și libertăți. Potrivit lui Arafat, solicitările transmise instanțelor conțineau „informații false”, în special referitor la implicarea unui general în aprobarea pontajelor.
„Am fost filați, urmăriți, înregistrați pe toate căile. GPS, filaj cu poze, înregistrare ambientală, înregistrare audio, înregistrare video”, a declarat Raed Arafat.
De asemenea, șeful DSU susține că procurorul a afirmat în documentele transmise judecătorilor că un general ar fi semnat sau aprobat pontajele medicilor și ale asistentei medicale cercetate. Arafat afirmă că această informație este falsă, deoarece generalul conduce o altă structură decât cea în care lucrau persoanele respective.
Potrivit explicațiilor sale, pontajele erau aprobate de directorul general civil al direcției, care este medic, de directorul general adjunct sau de o altă persoană desemnată din structura respectivă. Arafat susține că includerea generalului în dosar a fost esențială pentru ca investigația să fie instrumentată de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. În absența unui militar cu gradul respectiv, dosarul ar fi trebuit să fie cercetat de un parchet inferior sau civil.
„Informațiile pe baza cărora s-au obținut mandatele conțineau date eronate, care să arate judecătorilor că există un general implicat, care a semnat documente și a aprobat pontaje, lucru care este fals”, a mai spus Arafat.
Constatări ale Inspecției Judiciare și alte aspecte ale anchetei
Raed Arafat afirmă că problema lipsei probelor privind implicarea generalului ar fi fost semnalată și în documentul primit de la Inspecția Judiciară. El interpretează această situație ca o posibilă atragere incorectă sau ilegală a competenței de către procurorul militar.
Șeful DSU mai susține că Inspecția Judiciară a remarcat durata mare a urmăririi penale in rem, în condițiile în care anchetatorul ar fi cunoscut persoanele vizate. Prin menținerea investigației in rem și neacordarea calității procesuale persoanelor cercetate, acestea nu și-ar fi putut exercita efectiv dreptul la apărare.
Arafat a anunțat că avocații celor 13 persoane vizate pregătesc plângeri și sesizări pentru contestarea modului în care a fost instrumentat dosarul.
De asemenea, el a declarat că în luna martie procurorul a cerut autorizarea unor percheziții la domiciliile și birourile celor 13 persoane, solicitare care a fost respinsă de un judecător de drepturi și libertăți. Magistratul ar fi considerat că măsura este nejustificată și disproporționată față de gravitatea faptelor investigate, subliniind că percheziția domiciliară reprezintă una dintre cele mai grave ingerințe în viața privată și că procurorul trebuie să precizeze clar probele căutate.
„Judecătorul nu i-a permis intrarea în casele și birourile noastre”, a afirmat Arafat, care a adăugat că magistratul a catalogat infracțiunea ca fiind minoră și a constatat că datele obținute în cele cinci luni de supraveghere nu justifică efectuarea perchezițiilor.
După respingerea cererii, procurorul a dispus ridicarea telefoanelor mobile ale celor 13 persoane vizate.
Raed Arafat recunoaște că programul medicilor putea varia, aceștia lucrând și în alte instituții, efectuând gărzi sau schimbând orele de lucru, dar susține că orele pentru DSU erau recuperate, iar materialele solicitate erau predate instituției.
„Chiar dacă ei sunt pontați pe un număr de ore, aceste ore le execută mai târziu, dar ne livrează materialele. Acest lucru l-am considerat acceptabil, decât să nu îi avem și să nu avem expertiza lor”, a declarat șeful DSU.
Potrivit lui Arafat, eventualele neconcordanțe privind întocmirea pontajelor reprezintă o problemă administrativă ce putea fi clarificată în interiorul instituției, nu o faptă penală. El susține că nu a existat intenția de a păcăli statul sau de a obține bani necuveniți și că situația putea fi rezolvată prin „două-trei discuții cu documentele pe masă”, fără filaje și înregistrări ambientale.
Șeful DSU afirmă că rolul care i-ar fi fost atribuit în dosar este acela de a fi exercitat presiuni pentru întocmirea unor pontaje false, acuzație pe care o respinge, susținând că, după studierea dosarului, nu a identificat nicio probă ce să demonstreze că ar fi cerut cuiva să ponteze în fals un angajat.
El adaugă că nu semnează pontajele zilnice sau cele privind munca la distanță, acestea fiind aprobate de conducătorii direcțiilor în care lucrează angajații respectivi.
„Nu am găsit nimic care să probeze că doctorul Arafat ar fi presat vreodată pe cineva să ponteze fals vreun angajat fictiv”, a spus secretarul de stat.
Arafat mai afirmă că una dintre declarațiile din dosar arată că persoanele investigate au muncit efectiv pentru DSU.
El consideră că ancheta a fost instrumentată în mod „abuziv” și spune că situația nu poate rămâne fără consecințe. Arafat este îngrijorat deoarece procurorul păstrează controlul asupra dosarului și ar putea solicita alte măsuri împotriva persoanelor cercetate.
„Nu știm dacă locul acestui dosar este la Parchetul Militar. Din ce citim și din ce am înțeles, nu este locul lui la Parchetul Militar”, a declarat Arafat.
De asemenea, el a invocat riscul ca eventualele percheziții să provoace prejudicii de imagine greu de reparat, chiar dacă ulterior acuzațiile s-ar dovedi neîntemeiate.
„Știrea negativă va face loc peste tot, iar dacă se descoperă că nu este nimic adevărat, foarte puțini vor afla acest lucru”, a spus șeful DSU.
Toate demersurile vor fi realizate pe cale legală, prin avocații celor 13 persoane vizate, a anunțat Raed Arafat.
Contextul anchetei privind angajările fictive de la DSU
Ancheta a devenit publică pe 27 martie 2026, când procurorii militari au desfășurat activități procedurale la sediul Departamentului pentru Situații de Urgență și au ridicat documente și telefoane mobile aparținând unor angajați,
