Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri, 18 septembrie, că Rusia este pregătită să coopereze și să restabilească relațiile cu statele europene, susținând în același timp că Moscova nu are „intenții agresive” față de Europa. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni a Comisiei militar-industriale a Federației Ruse, consacrată noii politici de înarmare și dezvoltării industriei de apărare. (Interfax.ru)
„Rusia nu are intenții agresive față de țările europene. Pur și simplu nu avem niciun motiv pentru asta. Suntem pregătiți pentru cooperare, pentru restabilirea relațiilor cu vecinii europeni”, a declarat Vladimir Putin.
Mesajul vine într-un moment în care relațiile dintre Moscova și capitalele europene rămân profund deteriorate de războiul din Ucraina, sancțiunile occidentale și consolidarea posturii militare a NATO pe flancul estic.
Putin respinge ideea unei amenințări militare ruse asupra Europei
Președintele rus a susținut că unii lideri europeni utilizează perspectiva unei amenințări din partea Rusiei pentru a justifica atât sprijinul militar și financiar acordat Ucrainei, cât și creșterea propriilor bugete pentru apărare.
Putin a afirmat că anumite guverne europene încearcă astfel să își compenseze problemele economice, sociale și politice interne și a susținut că alegătorii europeni ar transmite, prin rezultatele electorale, că nu doresc o confruntare militară cu Rusia. Aceste afirmații reprezintă evaluarea politică a liderului de la Kremlin.
Poziția NATO este fundamental diferită. Alianța consideră în prezent Rusia principala amenințare directă și pe termen lung pentru securitatea euroatlantică și invocă războiul din Ucraina, dezvoltarea capabilităților militare ruse și intensificarea acțiunilor hibride pe teritoriul statelor membre drept argumente pentru consolidarea apărării colective. (NATO)
Putin transmisese un mesaj similar și în convorbirea telefonică purtată cu Donald Trump la 8 septembrie. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov declara atunci că liderul de la Kremlin i-a comunicat președintelui american că Moscova nu are „niciun plan agresiv” împotriva Europei și că, în viziunea Rusiei, tema amenințării ruse este folosită pentru justificarea creșterii cheltuielilor militare și a sprijinului acordat Kievului. (PublicNow)
Disputa privind exercițiul desfășurat în Marea Baltică
În aceeași intervenție, Putin a criticat un exercițiu desfășurat recent în Marea Baltică, susținând că participanții au exersat inclusiv „capturarea navelor civile”.
„Tocmai au avut loc alte exerciții în Marea Baltică. Unul dintre obiective este și exersarea capturării navelor civile. Este normal?”, a declarat președintele rus. (Interfax.ru)
Contextul exercițiului este însă mai complex decât formularea utilizată de liderul de la Kremlin.
Operațiunea desfășurată în apropiere de Helsinki în perioada 15-17 septembrie a fost un exercițiu internațional de securitate maritimă condus de Garda de Frontieră a Finlandei, nu un exercițiu militar NATO destinat capturării unor nave civile. Au participat Garda de Frontieră, poliția, Forțele de Apărare finlandeze, serviciile de salvare și intervenție medicală și Garda de Frontieră poloneză, alături de observatori internaționali.
Exercițiul a făcut parte din măsurile Uniunii Europene pentru protejarea infrastructurii maritime critice și a inclus scenarii privind identificarea și preluarea controlului asupra unei nave care ar putea deteriora infrastructura submarină, inclusiv prin târârea ancorei. (Yle FI)
Exercițiile au loc pe fondul mai multor incidente în care cabluri submarine și alte elemente de infrastructură din Marea Baltică au fost avariate, autoritățile statelor riverane intensificând supravegherea navelor suspectate că ar putea reprezenta un risc.
Putin invocă situația din Ormuz și Bab el-Mandeb
Liderul rus a comparat exercițiul din Marea Baltică cu pozițiile occidentale privind libertatea navigației în Strâmtoarea Ormuz și în Bab el-Mandeb.
„Tot timpul vorbesc despre apărarea dreptului internațional, despre respectarea normelor dreptului internațional, iar ei se pregătesc să captureze nave civile”, a afirmat Putin.
El a continuat susținând că aceleași state occidentale își exprimă îngrijorarea în legătură cu situația din Ormuz și Bab el-Mandeb, dar pregătesc operațiuni de preluare a controlului unor nave în Marea Baltică.
„Mai bine să trăim în bună înțelegere, altfel și noi va trebui să răspundem”, a avertizat președintele rus. (Interfax.ru)
Putin nu a precizat ce formă ar putea lua un asemenea răspuns și nici nu a anunțat măsuri concrete împotriva statelor participante la exercițiul din Finlanda.
Moscova vorbește despre reluarea dialogului, dar exclude concesii în domeniul securității
Mesajul lui Putin privind posibilitatea restabilirii relațiilor cu statele europene vine la numai două zile după o declarație mai restrictivă a ministrului rus de externe Serghei Lavrov.
La 16 septembrie, Lavrov afirma că Moscova ar fi dispusă să analizeze eventuale propuneri europene pentru reluarea unui „dialog serios”, dar exclude încheierea unor noi acorduri cu statele europene în sectoarele de care depinde securitatea Rusiei.
„În domeniile de care depinde securitatea statului, nu vom încheia și nu intenționăm să încheiem niciun contract și niciun acord cu europenii”, a declarat ministrul rus de externe. (TASS)
Declarațiile celor doi oficiali conturează astfel o poziție în două planuri: Kremlinul afirmă că este deschis unei eventuale normalizări a relațiilor politice și economice cu Europa, dar transmite că nu intenționează să revină la arhitectura de securitate și la mecanismele de cooperare existente înaintea deteriorării relațiilor cu Occidentul.
Relațiile Rusia-UE rămân la unul dintre cele mai scăzute niveluri de după Războiul Rece
Uniunea Europeană menține sancțiuni economice extinse împotriva Rusiei, inclusiv restricții în sectoarele financiar, energetic, comercial și tehnologic. În iunie 2026, Consiliul UE a prelungit principalele sancțiuni economice până la 31 iulie 2027. (Consilium)
În paralel, statele europene și Canada finanțează cea mai mare parte a asistenței militare occidentale pentru Ucraina, iar NATO și-a accelerat programele de reînarmare, apărare aeriană și consolidare a flancului estic.
În acest context, declarația lui Putin din 18 septembrie nu reprezintă anunțul unei reluări concrete a relațiilor diplomatice sau economice cu vreun stat european și nu este însoțită de o propunere formală de negociere.
Mesajul Kremlinului combină, pentru moment, disponibilitatea declarată pentru restabilirea relațiilor cu Europa cu avertismentul că Rusia va răspunde acțiunilor pe care le consideră ostile sau amenințătoare pentru propria securitate.
